Boala cronică de rinichi poate să fie o bătălie dificilă, iar organismul are nevoie de toate resursele aduse de un stil de viață sănătos pentru a face față cu bine acestei afecțiuni. Motorul renal este esențial pentru bunăstarea organismului nostru și cu cât boala este depistată mai rapid, cu atât mai redus este și riscul de complicații. Rămâi alături de noi ca să descoperim împreună ce este boala cronică de rinichi, cum o putem depista și ce alternative de tratament ne pot ajuta să recâștigăm control asupra organismului după instalarea bolii.
Ce este boala cronică de rinichi
Imaginează-ți că rinichii sunt precum niște filtre ce rețin rezidurile, toxinele și surplusul de apă ce survine digestiei, activității musculare, ori expunerii la medicamente sau substanțe chimice, și pe care mai apoi le elimină prin urină. Pe scurt, rinichii ne purifică sângele.
Mai mult decât atât, rinichii susțin și sănătatea oaselor, prin producția formei active de vitamina D, dar și a celulelor roșii.
Boala cronică de rinichi este o afecțiune medicală ce disturbă funcțiile rinichilor. De ce este cronică? Pentru că durează chiar și ani până ca aceasta să fie descoperită, timp în care deteriorează funcțiile vitale ale organismului.
Boala cronică de rinichi se instalează discret și începe să atace organismul, ajungându-se până la insuficiență renală, care este stadiul final al bolii.
Ce cauzează boala cronică de rinichi
Funcțiile rinichilor pot fi perturbate în multiple situații. Spre exemplu, dacă există un blocaj în tractul urinar ori fluxul sanguin, sau dacă rinichii sunt afectați de alte tulburări medicale ce i-ar putea împiedica să funcționeze optim.
Când vorbim de o perioadă de cel puțin 3 luni în care rinichii nu mai funcționează așa cum trebuie, ne putem referi deja la o boală cronică de rinichi.
De foarte multe ori, această tulburare renală este asociată cu înaintarea în vârstă, dar sunt și afecțiuni medicale care pot să o declanșeze:-
– hipertensiune arterială: deoarece se pune presiune asupra vaselor mici de sânge din rinichi, împiedicând buna funcționare a acestora
– diabet: atât diabetul de tip 1, cât și cel de tip 2, pot să afecteze rinichii, întrucât glicemia crescută perturbă filtrele rinichilor
– colesterol mărit: acesta poate cauza acumularea unor depozite de grăsime în vasele de sânge ce alimentează rinichii, îngreunându-le procesul de filtrare
– infecții recurente ale rinichilor: cum ar fi pielonefrită
– inflamații la nivelul rinichilor: ca în cazul glomerulonefrita, o inflamație a unităților de filtrare ale rinichilor (glomeruli)
– blocaje în fluxul de urină: provocate, spre exemplu, de pietre la rinichi, prostată mărită, sau poate chiar anumite tipuri de cancer, plus afecțiuni ale tractului urinar declanșate înainte de naștere
– afecțiuni autoimune: lupus (nefrită lupică)
– infecții severe: sepsis și sindrom hemolitic-uremic (HUS)
Important de menționat este că boala la rinichi poate să aibă și fond ereditar, dacă părinții au mutația genetică sau sunt purtători ai acesteia. Spre exemplu, boala polichistică renală autozomal dominantă este o afecțiune moștenită în care se dezvoltă multiple chisturi la nivelul rinichilor.
De asemenea, se întâmplă uneori să existe nu doar un singur factor declanșator, ci o suită de factori genetici și comportamentali, care ne conturează stilul de viață și care poate să contribuie la declanșarea bolii:
| ai peste 60 de ani |
| suferi de obezitate |
| ai suferit o leziune renală acută |
| ai o structură anormală a rinichilor |
| ești fumător |
| consumi alcool în exces |
| ai utilizat constat și pe termen lung anumite medicamente, cum ar fi medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) |
Boală cronică de rinichi simptome
Detectarea timpurie a simptomelor poate să protejeze organismul de avansarea acestui tip de boală de rinichi.
E drept că la început boala debutează cu afecțiuni mai greu de depistat. La început, s-ar prea putea să te confrunți cu simptome precum oboseală și stări de amețeală, cauzate pe fondul toxinelor care nu au fost eliminate din organism. Alte posibile semne care să indice debutul unei afecțiuni renale ar mai fi și hipertensiune arterială, umflarea mâinilor și picioarelor, infecții ale tractului urinar și sânge în urină.
Odată cu avansarea bolii, s-ar putea să întâmpini și alte simptome boală rinichi, cum ar fi:
- – nevoia de a urina mai des
- – slăbiciune, nivel scăzut de energie
- – pierderea poftei de mâncare
- – umflarea mâinilor, picioarelor și gleznelor
- – convulsii musculare și crampe
- – durere în piept și dificultăți de respirație
- – urină cu aspect spumos sau brun
- – ochi umflați
- – piele uscată și mâncărime
- – probleme de concentrare
- – probleme cu somnul
- – amorţeală
- – greață sau vărsături
- – tensiune arterială crescută
- – închiderea la culoare a pielii
- – un gust metalic în gură
BCR Boala cronică de rinichi stadii
În cazul unei persoane sănătoase, rinichii filtrează creatinina, și alte substanțe reziduale, într-un ritm constant, însă odată cu debutul unei afecțiuni renale, se poate constata o creștere a nivelului creatininei din sânge și drept urmare o scădere a ratei de filtrare glomerulară (RFG). Pe de-altă parte, afectarea renală se poate manifesta prin creșterea nivelului de albumină din urină, ce poate fi detectată prin măsurarea raportului albumină/creatinină (RAC).
Astfel că, identificarea RFG-ului și a RAC-ului sunt necesare pentru diagnosticul bolii cronice de rinichi și pentru stadializarea acesteia. Un alt lucru important este că acestea se vor repeta într-un interval de 3 luni dacă acestea sunt anormale la prima determinare pentru stabilirea caracterului cronic al bolii.
Un RFG sub 60 ml/min/1.73 m2 și/sau un RAC peste 30 mg/g creatinină, timp de cel puțin trei luni înseamnă că cel mai probabil aveți o boală cronică de rinichi.
Boala cronică de rinichi kdigo? KDIGO este un acronim pentru Kidney Disease Improving Global Outcomes, o organizația globală nonprofit, care oferă ghiduri de practică clinică bazate pe dovezi în bolile de rinichi. KDIGO oferă parametrii standard de diagnosticare a stadiului bolii, evidențiind și riscurile pe fondul cărora poți dezvolta boala de rinichi.
Boala cronică de rinichi stadiul G1 și G2
În stadiul G1 RFG-ul este de cel puțin 90 ml/min/1.73m2, iar în stadiul G2 RFG-ul se situează între 60 și 89 ml/min/1.73m2. De obicei, aceste două stadii ne indică faptul că rinichii unei persoane funcționează bine, însă, dacă asociază semne de afectare renală cronică, precum albuminurie sau anomalii structurale, se poate stabili diagnosticul de boala cronică de rinichi.
De exemplu, dacă RFG-ul este de 70 ml/min/1.73m2, iar RAC-ul este de 100 mg/g creatinină, timp de minim 3 luni, putem spune că există o boală cronică de rinichi stadiul G2A2.
Boala cronică de rinichi stadiul 3 (G3)
Stadiul 3 al bolii cronice de rinichi acoperă intervalul30–59 ml/min și se bifurcă în următoarele subcategorii:
boala cronică de rinichi stadiul g3a: o persoană cu un RFG de 45–59 ml/min
Este stadiul în care pot deja să se resimtă simptome, cum ar fi:
– umflarea mâinilor,a picioarelor și/sau a feței
– urinare frecventă
– anemie
– hipertensiune arterială
– afecțiuni la nivelul oaselor
boala cronică de rinichi stadiul g3b: RFG-ul ajunge la 30–44 ml/min
În acest moment, se pot observa leziuni moderate ale rinichilor, care afectează funcția acestora. Vestea bună este că mulți oameni pot rămâne în această etapă și pot evita progresia cu un tratament eficient, care să includă și o dietă sănătoasă, alături de mișcare fizică.
În plus, sub recomandarea medicului, se poate concepe chiar și o schemă de tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) sau blocanți ai receptorilor angiotensinei II (ARA), care să țină tensiunea arterială sub control pentru a preveni progresia bolii.
Pro tip
Cu un tratament eficient, mulți oameni reușesc să oprească avansarea la boala cronică de rinichi stadiul 3 și să nu ajungă niciodată în stadiul 4.
Boala cronică de rinichi stadiul G4
Dacă o persoană ajunge în stadiul 4 al bolii, atunci RFG-ul se încadrează între 15–29 ml/min, ceea ce înseamnă că rinichii sunt grav afectați și abia mai funcționează.
Este ultimul stadiu înainte de insuficiență renală, iar simptomele din stadiul 3 pot deveni din ce în ce mai proeminente.
Boala cronică de rinichi stadiul G5
În acest stadiu, rinichii sunt foarte aproape ori și-au pierdut deja toate funcțiile. RFG-ul indică 15 ml/min sau chiar mai puțin, iar organismul alarmează boala prin simptome care se descriu în:
– mâncărime
– greaţă sau chiar vărsături
– umflarea mâinilor și picioarelor
– urinare frecventă
– crampe musculare
– dificultăți de somn
– probleme de respirație
O persoană aflată în acest stadiu al bolii va avea nevoie fie de transplant de rinichi, fie de dializă, care preia sarcina rinichilor de filtrare a sângelui.
Diagnosticul bolii cronice de rinichi?
Un prim pas în diagnosticarea bolii cronice de rinichi stă într-o discuție cu un medic specialist cu privire la istoricul tău medical.
Cel mai probabil o să primești întrebări legate de posibilitatea unei afecțiuni medicale preexistente, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arterială, ce medicamente ai luat în ultima vreme sau dacă ai resimțit anumite simptome care să indice o perturbare a organismului.
Ulterior, acesta poate să efectueze un examen fizic pentru a identifica alte probleme de sănătate.
Următorul pas ar fi diferite analize sau proceduri, dacă este necesar, care să evalueze funcția rinichilor. Testele necesare de diagnosticare a bolii sunt:
Teste de sânge:
Se referă la testul ce identifică valoarea creatininei serice, prin care ulterior se poate determina rata de filtrare glomerulară (RFG), care este o estimare a cât de bine filtrează rinichii creatinina și alte produse reziduale, în funcție de vârstă și sex. De menționat, creatinina este un produs rezidual din metabolismul muscular, eliminat, de obicei, prin urină, iar atunci când se constata o creștere a creatininei serice, care se traduce prin scăderea ratei de filtrare glomerulară, înseamnă că rinichii sunt afectați și nu mai reușesc să o filtreze afară din organism.
Teste de urină:
Raportul albumină/creatinină (RAC) este utilizat pentru a analiza dacă sunt prezente sau nu în urină proteine precum albumina și se calculează împărțind cantitatea de albumină din urină la cantitatea de creatinină din urină. Atunci când rinichii funcționează optim, ei mențin albumina în sânge, care este responsabilă de numeroase procese din organismul nostru, în timp ce filtrează creatinina în urină. Drept urmare, albumina nu ar trebui să se găsească în urină decât în cantități infime, și deci RAC-ul ar trebui să fie mic.
Alte teste:
Pentru a identifica cauza bolii cronice de rinichi și alte anomalii ale structurii rinichilor, ar putea fi recomandate teste imagistice precum ecografia, RMN-ul sau CT-ul. Uneori este nevoie și de efectuarea unei radiografii toracice pentru a verifica dacă există edem pulmonar, adică lichid reținut în plămâni, cauzat de o filtrare inadecvată a apei de către rinichi.
De asemenea, în anumite cazuri, este necesară biopsia renală. Este o procedură ce constă în prelevarea unei probe de țesut renal care este ulterior este trimisă la laboratorul de anatomie patologică pentru a afla mai multe informații cu privire la ce a declanșat boala de rinichi.
În general, biopsia se face sub anestezie locală, folosind un ac lung și subțire care este introdus prin piele și în rinichi.
Complicațiile asociate cu boala cronică de rinichi
Pe măsură ce boala avansează, ea poate să afecteze și celelalte motoare vitale ale organismului. Printre aceste complicații, pot fi enumerate următoarele:
- – hiperkaliemie, o afecțiune ce presupune un nivel ridicat de potasiu în organism care poate să perturbe funcțiile inimii, dar și hiperfosfatemie, ceea ce înseamnă un nivel ridicat de fosfor în sânge
- – anemie, care implică un număr scăzut de globule roșii
- – gută
- – hipertensiune arterială, asociată cu afecțiuni cardiovasculare, inclusiv risc crescut de accident vascular cerebral sau atac de cord
- – boli ale vaselor de sânge și, implicit, predispoziție de a dezvolta leziuni ale fibrelor nervoase
- – osteomalacia – tulburare metabolică osoasă, în care oasele devin slabe și fragile, cu risc mare de fracturi, pe fondul deficienței de vitamina D, care este esențială pentru dezvoltarea unei structuri osoase puternice și armonioase
- – dezechilibre în absorbția de calciu și fosfor în sânge, care pot genera, de asemenea, probleme la nivelul osos și cardiovascular
- – acidoza metabolică, un dezechilibru chimic de acid în sânge
- – retenție de fluide, ce poate duce la umflarea picioarelor, mâinilor și a gleznelor, iar în cazuri mai grave chiar la hipertensiune arterială sau acumulare de fluide în plămâni, cunoscută ca edem pulmonar
- – vulnerabilitate în fața infecțiilor, din cauza sistemului imunitar slăbit
- pericardita, care este atunci când membrana din jurul inimii se inflamează
- – scăderea libidoului, disfuncție erectilă sau fertilitate scăzută
- deteriorarea funcțiilor cognitive, reducând forța de concentrare și sporind riscul de schimbări bruște de comportament sau convulsii
- vulnerabilitatea de a avea complicații în sarcină, atât pentru mamă, cât și pentru copil
- – insuficiență renală, stadiul final și cel mai sever al bolii, care necesită dializă sau transplant
- – dezechilibrul de vitamina D, calciu și fosfor poate să provoace și perturbări în funcțiile tiroidei
Opțiuni de tratament pentru boala cronică de rinichi
În primul rând este necesară tratarea cauzelor ce au dus la declanșarea acestei afecțiuni renale, pentru a reduce complicațiile și a opri avansarea bolii. Recomandările ar fi următoarele:
În cazul în care suferi de diabet, ai grijă ca glicemia să rămână în cote optime, pentru a nu înrăutăți sănătatea rinichilor.
Dacă ai tensiune arterială crescută, poți agrava starea rinichilor. După o discuție cu un medic specialist, s-ar prea putea să ți se sugereze schimbarea stilului de viață pentru a nu mai permite creșterea tensiunii arteriale. Printre aceste schimbări se menționează o dietă echilibrată, săracă în grăsimi, în special cele animale și creșterea activității fizice.
O alternativă de abordare a bolii stă în începerea un tratament medicamentos pentru tratarea afecțiunilor preexistente care contribuie la boala cronică de rinichi:
- – inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (ECA),blocant al receptorilor angiotensinei (BRA) și/sau inhibitorii cotransportorului sodiu-glucoza de tip 2 (SGLT2) asociate cu o dietă săracă în sare, pentru a reduce tensiunea arterială;
- – uneori sunt necesare diuretice pentru a elimina lichidul rămas în organism, deoarece acesta poate duce la umflarea picioarelor (edeme) și la creșterea tensiunii arteriale, ceea ce amplifică progresia bolilor renale și a problemelor cardiace grave;
- – medicamente pentru scăderea nivelului de colesterol, care poate crește riscul de boli de inimă;
- – dacă suferi deja de anemie, se pot recomanda suplimente cu eritropoietina, și/sau fier, pentru a ajuta la regenerarea celulelor roșii din sânge și pentru a ameliora simptomele conexe anemiei, cum ar fi oboseala sau senzația de moleșeală;
- – suplimente cu vitamina D pentru a preveni pierderea osoasă, deoarece rinichii sunt cei care convertesc vitamina D în forma sa activă;
- – liant de fosfat, care elimina fosfatul din organism pentru a proteja vasele de sânge de formarea de depozite de calciu.
Îmbrățișează un stil de viață sănătos, care să-ți energizeze organismul și să întărească sistemul imunitar pentru a preveni declanșarea a diferite afecțiuni medicale. Include o dietă care să susțină limitarea sodiului și a potasiului, și consumul de alimente ce reduc nivelul de colesterol din sânge.
Adoptând aceste schimbări, îți va fi mai ușor și să păstrezi o greutate optimă, ceea ce susține de asemenea sănătatea rinichilor.
Dacă simptomele se ameliorează, asta nu înseamnă că problemele o să dispară. Din nefericire, boala cronică de rinichi este ireversibilă, așa că se impune o grijă continuă asupra sănătății organismului. Menține legătura cu medicul tău specialist pentru a te proteja și a opri progresia boli.
Dacă te afli în stadiul final al bolii, este esențială găsirea unei modalități de tratament potrivită nevoilor tale. Soluțiile ar fi dializa sau transplantul de rinichi.
În ceea ce privește dializa, ea presupune înlocuirea artificială a procesului de filtrare a sângelui în organism. Există două tipuri de dializă, și anume:
Hemodializă:
Presupune pomparea sângelui într-o mașinărie care filtrează rezidurile și excesul de apă și sare din sânge. Pe urmă, prin intermediul aceleași mașinării, sângele este trimis înapoi în organism.
În general, acest proces are loc de aproximativ trei ori pe săptămână și se ține într-un spital sau un centru de dializă.
Dializă peritoneală:
Printr-un tub, se introduce în abdomen o soluție care absoarbe surplusul de fluide și substanțe, care mai apoi sunt eliminate din organism prin același tub, de mai multe ori pe zi. Acest tip de dializă poate fi efectuat și de unul singur. În cazul dializei peritoneale continuă ambulatorie, procesul are loc de patru ori pe zi. În cazul dializei peritoneale automată, se folosește un aparat pentru a umple, elimina și reumple lichidul pe durata nopții, în timpul somnului.
Pe de altă parte, transplantul de rinichi poate să fie și el o opțiune. El presupune o intervenție chirurgicală în care persoana cu rinichi nefuncționali primește un rinichi sănătos, care poate să preia sarcinile renale.
Transplantul poate să provină de la un donator în viață, cum ar fi familie, prieteni, întrucât organismul poate să funcționeze și cu un singur rinichi. Aceștia vor trebui să treacă prin niște teste pentru a se stabili dacă sunt compatibili. Asta înseamnă că trebuie să aibă, printre altele, aceeași grupă de sânge, pentru că altminteri organismul poate să respingă transplantul. Rata cea mai mare de compatibilitate se regăsește, ca regulă, între frați sau rudele cel mai apropiate ca grad. În plus, un alt avantaj este că rinichii proveniți de la donatori în viață pot să funcționeze o perioadă mai lungă de timp.
În același timp, transplantul poate să provină și de la un donator recent decedat, dacă se descoperă că sunt compatibili și nu există risc de transmitere a vreunor boli sau infecții.
Odată făcut un transplantul, este nevoie de un tratament medicamentos pe care să îl urmezitoată viața pentru ca organismul să accepte noul rinichi, însă avantajul ar fi că nu mai este nevoie de dializă.
Concluzie
Nu uita că există speranță și în ceea ce privește boala cronică de rinichi, iar împreună cu un stil de viață sănătos și un tratament adecvat nevoilor organismului tău, poți să înfrunți cu mai multă ușurință obstacolele pe care această afecțiune le aduce în viața ta.
Surse:
Tu alegi cum slăbești, iar noi avem o soluție care te sprijină!
Explorează variantele din magazin în funcție de categorie, dietă specifică, nivel de restricție sau obiectiv pe termen lung.
