Vitamina D
Este produsă în piele sub acțiunea razelor UVB și vine în cantități mici și din alimentație. Într-un studiu pe 8.024 de persoane testate la un centru de endocrinologie din România, valoarea tipică a fost de 24,1 ng/mL în septembrie și de 13,5 ng/mL în martie. [27] Nivelul se verifică prin analiza 25-OH D. [20, 26] Semnele frecvent asociate cu deficitul apar și în multe alte situații, iar deficitul poate să nu dea simptome deloc. [12, 40]
Scris de Dr. Anddreea Manea, medic specialist endocrinolog, cu ajutorul inteligenței artificiale. Actualizat pe 09.10.2026.
Carența de vitamina D este atât de răspândită dintr-un motiv destul de simplu: organismul depinde în mare parte de producția din piele, sub acțiunea soarelui, iar aceasta scade mult în lunile cu puține raze UVB, dar și în situațiile în care folosim cremă cu factor de protecție. Din alimentație recuperăm greu diferența, pentru că foarte puține alimente conțin natural cantități relevante de vitamina D. [13, 21, 26] De aici vine și faptul că suplimentarea cu vitamina D este atât de des adusă în discuție.
Ce este vitamina D și ce face în corp
Corpul o produce în piele sub acțiunea razelor UVB, apoi o procesează în ficat și rinichi până ajunge la forma activă. Funcționează mai degrabă ca un hormon decât ca o vitamină clasică. [8, 20]
Vitamina D are un rol esențial în absorbția calciului din intestin și, prin asta, în menținerea sănătății osoase. [8, 45] Este și zona în care dovezile sunt cele mai clare: în studiile pe adulți în vârstă, vitamina D luată zilnic împreună cu calciu a redus riscul de fractură, mai ales la vârstnicii din instituții de îngrijire. Vitamina D singură, în dozele obișnuite, nu a redus riscul de fractură. [45] Calciul rămâne, deci, o parte importantă a discuției despre os.
Receptorul pentru acest hormon se găsește și în celulele sistemului imunitar și în mușchi. Acest lucru explică de ce sunt investigate multe efecte în afara osului, dar mecanismul nu garantează un beneficiu al suplimentării. La persoanele cu nivel foarte scăzut există contexte în care corectarea poate conta, în timp ce la persoanele cu nivel normal studiile mari nu au arătat reducerea riscului cardiovascular sau a incidenței cancerului. [3, 12]
D2 și D3, ce diferență e între ele
D2 provine în principal din drojdii și ciuperci, iar D3 este forma produsă de piele și întâlnită în surse animale. [26, 39] D3 ridică nivelul de 25-OH D mai mult decât D2 când sunt folosite doze mari și cu administrare la intervale mai lungi. La administrarea zilnică, diferența nu a fost semnificativă. [39]
De ce apare vitamina D împreună cu K2
Vitamina D cu K2 apare des în suplimente pentru că mecanismele celor două se întâlnesc în metabolismul osos. [41] Pentru un adult sănătos, însă, nu știm dacă adăugarea K2 la D3 aduce un beneficiu clinic suplimentar. Studiile cu rezultate favorabile sunt în principal pe femei la postmenopauză cu osteoporoză, multe din Japonia, și au folosit K2 în combinație cu vitamina D, calciu sau tratamente pentru osteoporoză. [41, 43]
De reținut
Dacă alegi între două produse, K2 nu este, pe baza datelor disponibile, un motiv suficient să plătești mai mult. Pentru sănătatea osului, aportul de calciu are o legătură clinică mai clară cu rezultatele studiate împreună cu D3. [45]
De ce ajungi să ai puțină vitamina D
Carența de vitamina D apare mai ușor când pielea produce puțin, alimentația aduce puțin sau există factori care reduc absorbția ori modifică metabolismul ei. [1, 16, 26]
Soarele, cât și când contează
Dr. Andreea Manea, medic specialist endocrinolog în echipa de nutriție Kindora: „Administrarea vitaminei D doar în lunile cu «R» este un mit. Suplimentarea se face à la longue la persoanele care au nevoie de ea, iar deficitele depistate pot fi tratate și în timpul verii.”
Pielea o produce doar când primește suficient UVB. Într-o analiză a 46 de capitale europene, perioada în care sinteza cutanată este practic absentă a durat în medie 126 de zile, cu variații de la 4 la 215 zile în funcție de latitudine. [21] Nu avem însă o cifră verificată pentru București și nu există un număr universal de minute de expunere care să garanteze un anumit nivel. SACN a concluzionat că variația dată de anotimp, oră, piele, suprafața expusă și alți factori nu permite o recomandare fixă. [35]

Datele românești arată foarte clar efectul anotimpului. La 8.024 de persoane testate la un centru de endocrinologie, valoarea tipică a fost 24,1 ng/mL în septembrie și 13,5 ng/mL în martie. La 21 până la 40 de ani, valorile au fost 26,5 ng/mL toamna și 12,9 ng/mL primăvara. [27] Acest lucru explică de ce o analiză făcută după iarnă poate arăta foarte diferit de una făcută la finalul verii.
Fun Fact
Vara nu garantează automat un nivel suficient. Într-un studiu din Slovenia, la o latitudine apropiată de nordul României, greutatea corporală mai mare, mânecile lungi și aportul alimentar mic au rămas factori asociați cu un nivel mai mic chiar și în septembrie. [17] Nu există însă un studiu care să permită regula „vara oprești suplimentul” sau „vara îl continui”. [17, 27]
Protecția solară merită formulată atent. Crema cu factor de protecție 8 sau mai mare blochează în mare parte razele care produc vitamina D. În practică însă se aplică mai puțină cremă decât în studii, așa că pielea produce totuși o parte. Nu este un motiv să renunți la protecția solară. [26] Vârsta, pielea mai închisă, timpul petrecut în interior și faptul că UVB nu trece prin geam reduc și ele sinteza. [26, 35]
Variația asta sezonieră se poate suprapune peste astenia de toamnă și oboseala sezonieră, dar o senzație de oboseală nu spune singură care este cauza.
Cât aduce mâncarea, de fapt
Foarte puține alimente o conțin natural, iar cele mai consistente surse sunt peștii grași. [26] Mai jos regăsești o comparație a alimentelor bogate în vitamina D:
| Aliment | Porție | Vitamina D |
|---|---|---|
| Ulei din ficat de cod | 1 lingură | 1.360 UI |
| Păstrăv curcubeu, de crescătorie | 85 g | 645 UI |
| Somon roșu, gătit | 85 g | 570 UI |
| Ciuperci albe expuse la UV | ½ cană | 366 UI |
| Lapte 2% îmbogățit | 1 cană | 120 UI |
| Băuturi vegetale îmbogățite | 1 cană | 100–144 UI |
| Cereale îmbogățite | 1 porție | 80 UI |
| Sardine în conservă | 2 bucăți | 46 UI |
| Ou mare | 1 buc. | 44 UI |
| Ficat de vită, înăbușit | 85 g | 42 UI |
| Ton light, conservă | 85 g | 40 UI |
| Brânză cheddar | 42 g | 17 UI |
Valorile sunt din tabelul NIH Office of Dietary Supplements. [26]
În cazul laptelui, băuturilor vegetale sau cerealelor, o parte din vitamina D poate veni din fortifiere, adică din vitamina D adăugată produsului. Asta contează pentru că foarte puține alimente o conțin în mod natural în cantități relevante. [26]
Cantitatea nu este însă aceeași de la un produs la altul. Datele americane, de exemplu, arată aproximativ 120 UI într-o cană de lapte îmbogățit, 100–144 UI într-o cană de băutură vegetală îmbogățită și aproximativ 80 UI într-o porție de cereale fortificate. [26] Aceste cifre nu trebuie însă transferate automat produselor din România: fortifierea diferă între țări și între producători, iar la noi nu este generalizată. De aceea, dacă alegi un astfel de aliment ca sursă de vitamina D, verifică pe etichetă dacă este într-adevăr îmbogățit și ce cantitate conține. [26]

Fructele și legumele nu sunt surse relevante. Ciupercile expuse la UV sunt excepția vegetală relevantă. La persoane cu nivel scăzut și la latitudini nordice, au crescut nivelul în unele studii, dar nu sunt o soluție care să înlocuiască evaluarea unui deficit. [6]
Sunt două categorii de alimente care ne aduc vitamina D. În primul rând, cele care o conțin natural, ca vitamina D sau ca forma ei 25(OH)D, adică alimentele de origine animală. Cantitatea din carne și ouă depinde foarte mult de hrana pe care a avut-o animalul.
Pe lângă peștii din tabel, alte variante de pește bogat în vitamina D sunt peștele-spadă, heringul, macroul și hamsiile. Fiind pești grași, ei oferă și grăsimi omega 3. Fructele de mare, de exemplu creveții și stridiile, au doar urme din acest nutrient.
La ou, vitamina D se găsește doar în gălbenuș. Un studiu din 2014 a găsit forma 25(OH)D în carnea de vită, porc, pui, curcan și în ouă.
Ciupercile sunt o sursă de vitamina D2, care se formează când sunt expuse la raze UV. Unele ciuperci din magazin sunt deja tratate cu UV, ca să conțină mai multă vitamina D2.
În al doilea rând, sunt alimentele fortificate, mai ales cerealele și laptele, inclusiv băuturile vegetale din soia, migdale sau ovăz. Pot fi fortificate și unele mărci de suc de portocale, iaurt sau margarină. Verifică eticheta, ca să fii sigură.
Cine are riscul mai mare

Riscul de deficit de vitamina D este mai mare când:
- petreci mult timp în interior sau ai pielea puțin expusă la soare [1, 13, 17]
- ai pielea mai închisă la culoare sau o vârstă mai înaintată [1, 13]
- ai un aport alimentar mic din sursele relevante [1, 17, 26]
- ai o greutate corporală mai mare [42]
- ai o boală care afectează absorbția grăsimilor, cum sunt boala celiacă, boala Crohn, fibroza chistică sau ai trecut prin chirurgie bariatrică [16, 26]
- ai boală renală sau o boală granulomatoasă, cum este sarcoidoza [16, 28]
- iei anumite tratamente pe termen lung, inclusiv orlistat, corticosteroizi, anticonvulsivante, unele medicamente pentru HIV, unele antifungice sau colestiramină. [16, 26]
Într-un eșantion reprezentativ de 5.380 de adulți din România, deficitul (sub 20 ng/mL) a fost identificat la 29,4% dintre femei și la 20,2% dintre bărbați. Datele au fost recoltate între august și noiembrie, adică în perioada favorabilă sezonier. [5]
Greutatea corporală mai mare este un factor de risc, nu un rezultat pe care suplimentarea îl schimbă. Analiza genetică bidirecțională a arătat direcția greutate mai mare spre nivel mai mic de 25-OH D și nu a găsit efect în sens invers. [42]
După 40 de ani și în perimenopauză
Nu afirmăm că perimenopauza, ca etapă, scade nivelul de vitamina D, pentru că nu am găsit date care să arate asta separat. Ce se știe: cu vârsta, pielea produce mai puțină vitamina D [26], iar în studiul național din România deficitul a fost mai frecvent la femei decât la bărbați, la adulți de 25–64 de ani. [5]
Pentru os, EMAS, societatea europeană dedicată menopauzei, consideră că vitamina D poate aduce beneficiu doar împreună cu calciu, mai ales la vârstnice și la cele cu deficit sever. Suplimentarea nu a ameliorat somnul, dispoziția sau durerile articulare asociate menopauzei. [1]
Cum îți dai seama că ai puțină vitamina D
Deficitul nu are un set de simptome suficient de specific încât să poți pune diagnosticul. Unele manifestări pot apărea la deficit, dar contează mult nivelul de pornire și contextul. [12, 40]
Semnele de care se vorbește cel mai des
Fun Fact
Listele cu „10 semne ale lipsei de vitamina D” amestecă simptome foarte nespecifice cu manifestări care apar abia în deficit sever.
Oboseala. La adulți sănătoși între 20 și 50 de ani, care aveau oboseală și un nivel scăzut, suplimentarea a redus oboseala față de placebo. Aproape trei sferturi dintre cei care au primit vitamina D au raportat mai puțină oboseală după o lună, față de jumătate dintre cei cu placebo. [29] În schimb, o analiză genetică pe 327.478 de persoane din populația generală nu a găsit că nivelul scăzut ar cauza oboseala. [15] Cele două rezultate se pot potrivi: un beneficiu poate exista la un subgrup cu nivel scăzut fără ca vitamina D să fie o explicație pentru oboseala din populația generală.
Amețelile. Pentru amețeala difuză nu știm dacă există o legătură cu deficitul. Pentru vertijul pozițional paroxistic benign există un studiu randomizat: la persoanele cu acest diagnostic cărora li s-a măsurat vitamina D și, dacă nivelul era sub 20 ng/mL, au primit vitamina D cu calciu timp de un an, recidivele au fost mai rare decât la cele care n-au primit nimic. [18] Asta nu transformă „lipsa de vitamina D și amețelile” într-un test de diagnostic.
Durerile musculare și osoase. La persoane cu durere cronică difuză, suplimentarea a redus durerea în analiza unor studii randomizate, deși scăderea durerii nu s-a corelat cu cât a crescut nivelul sanguin. [46] Pentru forța musculară, efectul a fost mai evident la persoane care porneau de la niveluri foarte scăzute și în populații mai în vârstă. [2]
Căderea părului. Asocierea bine documentată este pentru alopecia areata, o boală autoimună în care părul cade în plăci, nu pentru căderea difuză obișnuită. Persoanele cu alopecia areata au avut mai frecvent nivel scăzut, dar analiza a comparat doar niveluri și nu arată că suplimentarea ar face părul să crească. [24]
Dispoziția. La adulți de peste 50 de ani fără depresie la început, suplimentarea nu a prevenit depresia și nu a îmbunătățit scorurile de dispoziție. [30] La persoane cu depresie diagnosticată, o meta-analiză din 2026 a găsit o ameliorare a simptomelor când vitamina D a fost folosită ca adjuvant. [23] Sunt două populații diferite și două întrebări diferite.
Infecțiile frecvente. Cea mai nouă meta-analiză, publicată în 2025, a adunat 46 de studii randomizate, cu peste 60.000 de participanți. Per ansamblu, suplimentarea nu a redus semnificativ infecțiile respiratorii la adulți, inclusiv când rezultatele au fost analizate după nivelul de pornire. [19] Vitamina D are roluri în sistemul imunitar, dar asta nu înseamnă că un adult va răci mai rar dacă ia supliment. [19, 22]
Deficitul sever, sau lipsa severă de vitamina D. Aici apar semne mai caracteristice. Osteomalacia este o mineralizare defectuoasă a osului și poate provoca dureri difuze de oase, sensibilitate la apăsare, slăbiciune a mușchilor coapselor și umerilor și fracturi după traumatisme minore. [25] EMAS și practica britanică folosesc pragul sub 10 ng/mL, adică sub 25 nmol/L, pentru deficit sever. [1, 28]
Analiza de vitamina D: ce ceri și cum o citești
Ce măsoară 25 OH vitamina D
25 OH vitamina D, scrisă și 25(OH)D, este forma măsurată pentru a evalua statusul de 25-OH D. Are un timp de înjumătățire de aproximativ 15 zile și reflectă rezerva din ultimele săptămâni. [20, 26] Forma activă poate rămâne normală sau chiar crește în deficit, de aceea nu este testul folosit pentru evaluarea obișnuită a statusului. [25] La laborator, analiza pe care o cauți este 25-OH vitamina D.
Ce înseamnă valoarea pe care o primești
Când primești rezultatul, e posibil să observi că nu toate sursele folosesc exact aceleași praguri. De exemplu, EMAS consideră deficitul sub 20 ng/mL, adică 50 nmol/L, în timp ce Food and Nutrition Board din SUA folosește pragul de 12 ng/mL, iar în practica britanică apare frecvent pragul de 10 ng/mL, adică 25 nmol/L. [1, 26, 28]
Food and Nutrition Board consideră că un nivel de 20 ng/mL sau mai mult este suficient pentru majoritatea oamenilor. [26] În același timp, Endocrine Society și-a retras în 2024 vechea țintă de 30 ng/mL, tocmai pentru că nu există suficiente date pentru a susține un prag universal de acest tip la adulții sănătoși. [12]

De aceea, rezultatul nu se citește doar uitându-te la o cifră izolată. Contează și intervalul de referință folosit de laborator, iar interpretarea finală se face în contextul tău medical.
Ținta de 30 ng/mL
Ținta de 30 ng/mL pe care o poți vedea încă pe unele buletine a fost retrasă în 2024 chiar de Endocrine Society, societatea care o propusese în ghidul din 2011, pentru că studiile clinice nu au stabilit beneficii specifice legate de acel prag. [12, 16] Dacă ai 25 OH vitamina D scăzută, cifra se citește în context, nu printr-un singur prag universal.
Valorile normale tipărite pe buletinul tău sunt cele ale laboratorului care a făcut analiza. Rezultatul este influențat de luna în care faci analiza și, într-o măsură mai mică, de metoda laboratorului. Dacă repeți testul, același laborator face comparația mai ușor de interpretat. [4, 27]
În practica clinică britanică, 25-OH vitamina D se reverifică în jur de 3 luni după o schemă de corectare dacă simptomele persistă, nu ca rutină imediată. [28] Nivelul se schimbă lent, iar la greutate corporală mai mare poate dura mai mult până se stabilizează. [11, 20]
Cât costă și dacă se decontează
25-OH D nu se află pe lista analizelor din pachetul de bază decontate, publicată de CNAS, deci în mod obișnuit analiza se plătește. [9] Pentru că regulile se pot modifica și pot exista contexte speciale, verifică situația actuală la casa de asigurări sau la medicul de familie.
Când mergi la medic
Mergi la medic dacă ai slăbiciune în mușchii coapselor sau ai umerilor, de exemplu îți este greu să urci scările, să te ridici de pe scaun sau să ridici brațele. Cere evaluare și dacă ai dureri difuze de oase care dor la apăsare sau ai avut o fractură după o lovitură ori o cădere minoră. Acestea pot apărea în osteomalacia asociată deficitului sever. [25]
Dacă iei doze mari și apar greață, vărsături, sete multă, urinat des, slăbiciune sau confuzie, oprește suplimentul și cere un consult. Pot fi semne de calciu crescut în sânge. [14, 26]

Când nu începi singură
Nu începe singură suplimentarea dacă ai boală de rinichi avansată, calciu crescut în sânge, sarcoidoză sau altă boală granulomatoasă, pietre la rinichi acum sau în trecut, hiperparatiroidism ori o boală care afectează absorbția intestinală, cum sunt celiachia, boala Crohn sau chirurgia bariatrică. Același lucru este valabil dacă iei pe termen lung orlistat, corticosteroizi, diuretice tiazidice sau anticonvulsivante. În aceste situații, decizia se ia cu medicul. [16, 26, 28]
Ce te poate ajuta dacă ai puțină vitamina D
Dacă analiza confirmă un nivel scăzut și ai oboseală sau dureri musculare difuze, corectarea deficitului poate avea sens, împreună cu medicul. La adulți sănătoși între 20 și 50 de ani, care aveau oboseală și un nivel scăzut, suplimentarea a redus oboseala față de placebo. [29] În durerea cronică difuză, studiile randomizate au găsit și ele o reducere a durerii. [46] Efectele sunt mai relevante la cei care pornesc de jos. La persoanele cu nivel normal, suplimentarea nu a adus beneficii demonstrabile în studiile mari. [3]
Tratamentul carenței de vitamina D îl stabilește medicul, pentru că doza depinde de nivel, context și eventualele condiții medicale. Acest articol nu oferă o schemă de corectare.
Dacă analiza iese normală și oboseala rămâne, împreună cu medicul tău poți căuta alte cauze. Anemia prin deficit de fier, o problemă de tiroidă, apneea în somn, diabetul sau depresia sunt printre cauzele pe care medicul le verifică. [50]
| Dacă analiza iese scăzută | Dacă analiza iese normală |
|---|---|
| Discută cu medicul despre corectare și despre momentul potrivit pentru reevaluare. [28] | Nu continua să atribui automat oboseala vitaminei D. [15, 50] |
| Evaluează schimbarea în săptămâni și luni, nu în câteva zile. [11, 20, 48] | Discută despre alte cauze frecvente ale oboselii. [50] |
| Dacă există o boală de absorbție, renală sau tratamente care interferează, corectarea se individualizează. [16, 26, 28] | Un nivel normal nu invalidează simptomul. Arată doar că trebuie căutată altă explicație. [50] |
Cât vitamina D îți trebuie pe zi
„Dozarea vitaminei D” poate însemna două lucruri diferite. Aportul zilnic de referință pentru un adult nu este același lucru cu doza folosită pentru corectarea unui deficit. [26, 35, 49]
| Grup | Food and Nutrition Board | SACN 2016 | EFSA 2016, aport adecvat |
|---|---|---|---|
| Femei 19–50 de ani | 15 mcg, 600 UI/zi | 10 mcg, 400 UI/zi | 15 mcg, 600 UI/zi |
| Femei 51–70 de ani | 15 mcg, 600 UI/zi | 10 mcg, 400 UI/zi | 15 mcg, 600 UI/zi |
| Peste 70 de ani | 20 mcg, 800 UI/zi | 10 mcg, 400 UI/zi | 15 mcg, 600 UI/zi |
Food and Nutrition Board și EFSA pornesc de la o țintă de 50 nmol/L, în condiții de sinteză cutanată redusă, iar SACN folosește un prag populațional de 25 nmol/L. [26, 35, 49] De aici vin diferențele dintre valorile de referință.
Ghidul Endocrine Society din 2024 recomandă suplimentarea cu vitamina D în sarcină, pentru că poate reduce riscul de preeclampsie, naștere prematură și alte complicații ale sarcinii, și la copii și adolescenți, pentru prevenirea rahitismului. Doza o stabilește medicul. [12] În sarcină, alăptare și la copii, dozele le stabilește medicul.
Cât durează până se schimbă ceva
Nivelul de 25-OH D urcă treptat, în săptămâni și luni. Forma măsurată are un timp de înjumătățire de circa 15 zile. [20] Într-un studiu pe adulți care au început suplimentarea, la cei cu greutate normală nivelul se stabilizase la 6 luni, iar la cei cu greutate mai mare a continuat să crească și între 6 și 12 luni. [11]
Nu te aștepta la o schimbare de la o zi la alta. După începerea suplimentării, concentrația din sânge crește treptat, pe parcursul mai multor săptămâni. [20] Dacă este nevoie să verifici din nou analiza, un interval de aproximativ 2–3 luni poate fi folosit pentru reevaluare, în funcție de situația clinică și de recomandarea medicului. [28]
În ceea ce privește oboseala sau alte simptome, nu există un termen valabil pentru toată lumea în care acestea ar trebui să se amelioreze.
Dimineața sau seara, cu ce o iei

Recomandarea noastră este să iei vitamina D dimineața, împreună cu o masă care conține grăsimi. Pentru ora din zi nu există studii care să compare dimineața cu seara, deci preferința ține de practica clinică. Pentru masă există date. Într-un studiu pe 50 de adulți mai în vârstă, după o doză unică, nivelul de vitamina D3 din sânge a fost în medie cu 32% mai mare când doza a fost luată cu o masă cu grăsimi decât cu una fără grăsimi. [51] Într-un alt studiu, tot pe adulți mai în vârstă, tipul mesei nu a schimbat nivelul de 25-OH D măsurat după 30 și 90 de zile. [10]
Cum alegi un supliment cu vitamina D
La alegerea unui supliment pentru adulți, trei criterii sunt mai utile decât promisiunile de pe ambalaj.
- Forma: D3 ridică mai bine nivelul decât D2 în administrări la doze mai mari și mai rare, dar la administrarea zilnică diferența nu a fost semnificativă între cele două forme. [39]
- Modul de administrare: spray-ul cu D3 a crescut nivelul similar cu o capsulă într-un studiu încrucișat pe adulți sănătoși. Alegerea poate ține de confort. [38]
- Formulările „premium”: pentru vitamina D lipozomală nu avem dovadă clinică. Un pilot pe 33 de persoane a testat o formă micelară, nu lipozomală, și a găsit absorbție mai mare doar la doza mică, fără să măsoare un rezultat de sănătate. [37]
- K2 nu este obligatoriu pentru un adult sănătos.
Cât e prea mult
De reținut
Excesul se poate acumula. Limita superioară tolerabilă stabilită pentru adulți este 100 mcg, adică 4.000 UI pe zi. [26] Asta este o limită de siguranță pentru aport, nu o recomandare de doză zilnică.
În rapoartele de caz, intoxicațiile au apărut la doze foarte mari luate timp îndelungat, din cauze precum erori de fabricație, supradozare sau erori de prescriere. [14] Excesul crește calciul din sânge și poate provoca greață, vărsături, lipsa poftei de mâncare, sete excesivă, urinat frecvent, slăbiciune și pietre la rinichi. În forme severe pot apărea afectare renală, depuneri de calciu în țesuturi și tulburări de ritm cardiac. [14, 26]
Vitamina D și tiroida
Nivelul scăzut și tiroida autoimună sunt legate în datele observaționale. Persoanele cu boală tiroidiană autoimună au avut niveluri mai mici de 25-OH D, iar șansa de a avea deficit a fost de aproape trei ori mai mare decât la persoanele fără boală. [44] O analiză genetică publicată în 2024 sugerează și o posibilă direcție de la nivelul mai mare de vitamina D spre un risc mai mic de hipotiroidism autoimun, dar rezultatul rămâne sugestiv. [32]
Ce s-a observat și ce nu se poate spune încă
La persoane cu tiroidită Hashimoto, o analiză a opt studii randomizate a arătat scăderea anticorpilor anti-TPO și anti-tiroglobulină după suplimentare, mai ales în studiile cu D3 și durată de peste 3 luni. [47] Anticorpii sunt însă un marker de laborator. Nu s-a demonstrat că această scădere îmbunătățește simptomele, funcția tiroidei sau evoluția bolii. [47]
Dacă ai tiroidită autoimună
Dacă ai tiroidită autoimună și nivel scăzut de 25-OH D, corectarea deficitului este rezonabilă ca pentru orice persoană cu deficit, iar datele pe anticorpi sunt un argument suplimentar. Suplimentarea nu înlocuiește tratamentul tiroidian stabilit de medic. [47]
Întrebări frecvente
Nivelul din sânge începe să se schimbe în săptămâni, iar reevaluarea se face de regulă în luni. Practica britanică folosește aproximativ 3 luni pentru reverificare dacă simptomele persistă, iar la greutate corporală mai mare stabilizarea poate dura mai mult. [11, 28, 48] Durata schemei și doza le stabilește medicul.
Recomandarea noastră este dimineața, împreună cu o masă care conține grăsimi. Nu există studii care să compare dimineața cu seara, deci preferința ține de practica clinică. Masa cu grăsimi are însă sprijin în date. Într-un studiu, absorbția a fost mai bună decât cu o masă fără grăsimi. [51]
25-OH D nu apare în lista analizelor din pachetul de bază publicată de CNAS. Verifică situația actuală la casa de asigurări sau la medicul de familie. [9]
Niciun fruct nu este o sursă relevantă pentru acest nutrient. [26] Dintre alimentele de origine vegetală, ciupercile expuse la UV sunt excepția relevantă și pot conține vitamina D2. [6]
Dacă prin doza zilnică te referi la necesarul de referință, pentru femeile adulte valorile diferă între organisme: Food and Nutrition Board și EFSA folosesc 600 UI pe zi pentru adulți, iar SACN 400 UI pe zi. [26, 35, 49] O doză pentru corectarea unui deficit este altceva și o stabilește medicul. În sarcină, alăptare și la copii, dozele le stabilește medicul.
Nu se poate da un număr universal de minute. SACN a concluzionat că anotimpul, ora, culoarea pielii, suprafața de piele expusă și alți factori fac imposibilă o recomandare unică. [35] Protecția solară rămâne importantă și datele despre vitamina D nu sunt un motiv să renunți la ea. [26]
Nu. Analize genetice pe populații mari nu au găsit că un nivel scăzut de 25-OH D duce la creștere în greutate, iar un studiu mare de suplimentare, pe adulți de peste 50 de ani, nu a arătat schimbări ale greutății sau ale compoziției corporale. [7, 42] Direcția demonstrată este inversă: greutatea corporală mai mare poate duce la un nivel mai mic de 25-OH D. [42]
Concluzie
Vitamina D merită evaluată pornind de la factorii de risc și de la analiza 25-OH D, nu dintr-o listă de simptome. Dacă nivelul este scăzut, corectarea se face cu medicul și se evaluează cu răbdare. Dacă nivelul este normal și oboseala rămâne, cauza merită căutată mai departe. [28, 40, 50]
Disclaimer medical: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește evaluarea, diagnosticul sau recomandările unui medic.
Revizuit medical de
Dr. Andreea Manea-Sandu
Expert Kindora – Medic Specialist Endocrinolog
Surse
- [1] Anagnostis P, Livadas S, Goulis DG, et al. EMAS position statement: Vitamin D and menopausal health. Maturitas. 2023;169:2–9.
- [2] Beaudart C, Buckinx F, Rabenda V, et al. The Effects of Vitamin D on Skeletal Muscle Strength, Muscle Mass, and Muscle Power: A Systematic Review and Meta-Analysis of Randomized Controlled Trials. J Clin Endocrinol Metab. 2014;99(11):4336–4345.
- [3] Bouillon R, Manousaki D, Rosen C, Trajanoska K, Rivadeneira F, Richards JB. The health effects of vitamin D supplementation: evidence from human studies. Nat Rev Endocrinol. 2022;18(2):96–110.
- [4] Briggs LE, Whitewood JK, Williams EL. Analytical variation concerning total 25-hydroxyvitamin D measurement, where are we now? A DEQAS review of current assay performance. J Steroid Biochem Mol Biol. 2023;231:106328.
- [5] Brîndușe LA, Eclemea I, Neculau AE, Cucu MA. Vitamin D Status in the Adult Population of Romania — Results of the European Health Examination Survey. Nutrients. 2024;16(6):867.
- [6] Cashman KD, Kiely M, Seamans KM, Urbain P. Effect of Ultraviolet Light–Exposed Mushrooms on Vitamin D Status. J Nutr. 2016;146(3):565–575.
- [7] Chou SH, Murata EM, Yu C, et al. Effects of Vitamin D3 Supplementation on Body Composition in the VITamin D and OmegA-3 TriaL (VITAL). J Clin Endocrinol Metab. 2021;106(5):1377–1388.
- [8] Christakos S. Vitamin D: A Critical Regulator of Intestinal Physiology. JBMR Plus. 2021;5(12):e10554.
- [9] Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Pachetul de servicii medicale de bază în asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile paraclinice.
- [10] Dawson-Hughes B, Harris SS, Palermo NJ, Ceglia L, Rasmussen H. Meal conditions affect the absorption of supplemental vitamin D3 but not the plasma 25-hydroxyvitamin D response to supplementation. J Bone Miner Res. 2013;28(8):1778–1783.
- [11] Dawson-Hughes B, Konieczynski EM, Ceglia L. Obesity may extend the time required to reach a steady-state 25(OH)D level after initiating vitamin D supplementation. JBMR Plus. 2025;9(4):ziaf030.
- [12] Demay MB, Pittas AG, Bikle DD, et al. Vitamin D for the Prevention of Disease: An Endocrine Society Clinical Practice Guideline. J Clin Endocrinol Metab. 2024;109(8):1907–1947.
- [14] Galior K, Grebe S, Singh R. Development of Vitamin D Toxicity from Overcorrection of Vitamin D Deficiency: A Review of Case Reports. Nutrients. 2018;10(8):953.
- [15] Havdahl A, Mitchell R, Paternoster L, Davey Smith G. Investigating causality in the association between vitamin D status and self-reported tiredness. Sci Rep. 2019;9:2880.
- [16] Holick MF, Binkley NC, Bischoff-Ferrari HA, et al. Evaluation, Treatment, and Prevention of Vitamin D Deficiency: an Endocrine Society Clinical Practice Guideline. J Clin Endocrinol Metab. 2011;96(7):1911–1930.
- [17] Hribar M, Pravst I, Pogačnik T, Žmitek K. Results of longitudinal Nutri-D study: factors influencing winter and summer vitamin D status in a Caucasian population. Front Nutr. 2023;10:1253341.
- [18] Jeong SH, Kim JS, Kim HJ, et al. Prevention of benign paroxysmal positional vertigo with vitamin D supplementation: A randomized trial. Neurology. 2020;95(9):e1117–e1125. PMID 32759193.
- [19] Jolliffe DA, Camargo CA Jr, Sluyter JD, et al. Vitamin D supplementation to prevent acute respiratory infections: systematic review and meta-analysis of stratified aggregate data. Lancet Diabetes Endocrinol. 2025;13(4):307–320.)00348-6.
- [20] Jones G. Pharmacokinetics of vitamin D toxicity. Am J Clin Nutr. 2008;88(2):582S–586S.
- [21] Khanna T, Shraim R, Zarkovic M, van Weele M, van Geffen J, Zgaga L. Comprehensive Analysis of Seasonal and Geographical Variation in UVB Radiation Relevant for Vitamin D Production in Europe. Nutrients. 2022;14(23):5189.
- [22] Laaksi A, Kyröläinen H, Pihlajamäki H, Vaara JP, Luukkaala T, Laaksi I. Effects of Vitamin D Supplementation and Baseline Vitamin D Status on Acute Respiratory Infections and Cathelicidin: A Randomized Controlled Trial. Open Forum Infect Dis. 2024;11(9):ofae482.
- [23] Lai CC, Liu HH, Liu TH, Liu CY, Wu JY, Lin CH. Efficacy of vitamin D supplementation in patients diagnosed with depression: a dose–response meta-analysis of randomized controlled trials. Front Nutr. 2026;13:1772451.
- [24] Liu Y, Li J, Liang G, Cheng C, Li Y, Wu X. Association of Alopecia Areata with Vitamin D and Calcium Levels: A Systematic Review and Meta-analysis. Dermatol Ther (Heidelb). 2020;10(5):967–983.
- [25] Minisola S, Colangelo L, Pepe J, Diacinti D, Cipriani C, Rao SD. Osteomalacia and Vitamin D Status: A Clinical Update 2020. JBMR Plus. 2021;5(1):e10447.
- [26] NIH Office of Dietary Supplements. Vitamin D — Fact Sheet for Health Professionals.
- [27] Niculescu DA, Capatina CAM, Dusceac R, Caragheorgheopol A, Ghemigian A, Poiana C. Seasonal variation of serum vitamin D levels in Romania. Arch Osteoporos. 2017;12:113.
- [28] Nottinghamshire Area Prescribing Committee. Vitamin D Management in Adults, v6.2, revizuit 05/2024, actualizat 02/2026.
- [29] Nowak A, Boesch L, Andres E, et al. Effect of vitamin D3 on self-perceived fatigue: A double-blind randomized placebo-controlled trial. Medicine (Baltimore). 2016;95(52):e5353. PMID 28033244. Erată: DOI 10.1097/MD.0000000000006038 (corectează titlurile academice ale autorilor, nu rezultatele).
- [30] Okereke OI, Reynolds CF 3rd, Mischoulon D, et al. Effect of Long-term Vitamin D3 Supplementation vs Placebo on Risk of Depression or Clinically Relevant Depressive Symptoms and on Change in Mood Scores: A Randomized Clinical Trial. JAMA. 2020;324(5):471–480. PMID 32749491.
- [32] Pleić N, Babić Leko M, Gunjača I, Zemunik T. Vitamin D and thyroid function: A mendelian randomization study. PLoS One. 2024;19(6):e0304253.
- [33] Rhim G, Kim MJ. Vitamin D Supplementation and Recurrence of Benign Paroxysmal Positional Vertigo. Nutrients. 2024;16(5):689.
- [35] Scientific Advisory Committee on Nutrition (SACN). Vitamin D and Health. 2016.
- [37] Solnier J, Chang C, Zhang Y, et al. A Comparison and Safety Evaluation of Micellar versus Standard Vitamin D3 Oral Supplementation in a Randomized, Double-Blind Human Pilot Study. Nutrients. 2024;16(11):1573.
- [38] Todd JJ, McSorley EM, Pourshahidi LK, Madigan S, Laird E, Healy M, Magee P. Vitamin D3 supplementation in healthy adults: a comparison between capsule and oral spray solution as a method of delivery in a wintertime, randomised, open-label, cross-over study. Br J Nutr. 2016;116(8):1402–1408.
- [39] Tripkovic L, Lambert H, Hart K, et al. Comparison of vitamin D2 and vitamin D3 supplementation in raising serum 25-hydroxyvitamin D status: a systematic review and meta-analysis. Am J Clin Nutr. 2012;95(6):1357–1364.
- [40] US Preventive Services Task Force. Vitamin D Deficiency in Adults: Screening. 13.04.2021.
- [41] van Ballegooijen AJ, Pilz S, Tomaschitz A, Grübler MR, Verheyen N. The Synergistic Interplay between Vitamins D and K for Bone and Cardiovascular Health: A Narrative Review. Int J Endocrinol. 2017;2017:7454376.
- [42] Vimaleswaran KS, Berry DJ, Lu C, et al. Causal Relationship between Obesity and Vitamin D Status: Bi-Directional Mendelian Randomization Analysis of Multiple Cohorts. PLoS Med. 2013;10(2):e1001383.
- [43] Wang YX, Ma ML, Ma ZJ, et al. Efficacy of vitamin K2 in the prevention and treatment of postmenopausal osteoporosis: A systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Front Public Health. 2022;10:979649.
- [44] Wang J, Lv S, Chen G, Gao C, He J, Zhong H, Xu Y. Meta-Analysis of the Association between Vitamin D and Autoimmune Thyroid Disease. Nutrients. 2015;7(4):2485–2498.
- [45] Yao P, Bennett D, Mafham M, Lin X, Chen Z, Armitage J, Clarke R. Vitamin D and Calcium for the Prevention of Fracture: A Systematic Review and Meta-analysis. JAMA Netw Open. 2019;2(12):e1917789.
- [46] Yong WC, Sanguankeo A, Upala S. Effect of vitamin D supplementation in chronic widespread pain: a systematic review and meta-analysis. Clin Rheumatol. 2017;36(12):2825–2833.
- [47] Zhang J, Chen Y, Li H, Li H. Effects of vitamin D on thyroid autoimmunity markers in Hashimoto’s thyroiditis: systematic review and meta-analysis. J Int Med Res. 2021;49(12).
- [48] Zhuang Y, Zhu Z, Chi P, et al. Efficacy of intermittent versus daily vitamin D supplementation on improving circulating 25(OH)D concentration: a Bayesian network meta-analysis of randomized controlled trials. Front Nutr. 2023;10:1168115.
- [49] EFSA NDA Panel. Dietary reference values for vitamin D. EFSA Journal. 2016;14(10):4547.
- [50] NHS. Tiredness and fatigue.
- [51] Dawson-Hughes B, Harris SS, Lichtenstein AH, Dolnikowski G, Palermo NJ, Rasmussen H. Dietary fat increases vitamin D-3 absorption. J Acad Nutr Diet. 2015;115(2):225–230. PMID 25441954.
- [52] Declarație pentru Kindora, Dr. Andreea Manea, medic specialist endocrinolog, 25.09.2026.