Utilizarea pe termen lung a suplimentelor cu melatonină ar putea fi asociată cu un risc mai mare de insuficiență cardiacă, spitalizare și deces, potrivit unor noi cercetări.
Deși concluziile atrag atenția, experții subliniază că sunt preliminare și nu demonstrează că melatonina cauzează direct probleme cardiace.
Cercetarea de cinci ani a analizat 130.828 de adulți cu insomnie și a descoperit că persoanele care au luat melatonină prescrisă timp de cel puțin un an au avut un risc cu 90% mai mare de insuficiență cardiacă, comparativ cu participanții care aveau aceiași factori de sănătate, dar nu luau melatonină. Cei care utilizau melatonină aveau, de asemenea, un risc de peste trei ori mai mare de a fi spitalizați pentru insuficiență cardiacă și aproximativ de două ori mai multe șanse de a muri din orice cauză. Studiul a fost prezentat la American Heart Association’s Scientific Sessions 2025, în noiembrie.
Totuși, experții sugerează să nu considerăm melatonina un pericol cert. Cercetarea are limitări importante, nu a fost concepută pentru a demonstra o relație de tip cauză-efect și contrazice studii anterioare care indicau beneficii pentru sănătatea inimii.
Melatonina și insuficiența cardiacă – ce presupune studiul
Participanții aveau în medie 55 de ani, iar 61,4% erau femei. Cei care aveau specificat în fișele medicale un consum de melatonină mai lung de un an au fost incluși în „grupul melatonină”, iar cei fără astfel de înregistrări au fost incluși în „grupul fără melatonină”. Acest lucru introduce câteva limitări importante, semnalate de autori și de experți independenți.
Baza de date include pacienți din țări în care melatonina necesită prescripție medicală (precum Marea Britanie), dar și din țări unde se vinde fără rețetă (precum SUA).
Cercetătorii nu au avut informații despre severitatea insomniei participanților sau despre existența unor tulburări de sănătate mintală – factori care pot influența atât consumul de melatonină, cât și riscurile cardiovasculare, a declarat dr. Ekenedilichukwu Nnadi, autorul principal și medic rezident senior în medicină internă la SUNY Downstate/Kings County Primary Care din Brooklyn, într-un comunicat de presă.
Mai mult de atât, insomnia este asociată cu risc crescut de infarct sau AVC. Dereglarea ritmului circadian – în care melatonina joacă un rol important – și somnul insuficient sunt, de asemenea, corelate cu un risc mai mare de insuficiență cardiacă.
Fiind un studiu observațional, acesta nu poate demonstra că melatonina a cauzat direct insuficiența cardiacă. Sunt necesare studii suplimentare, inclusiv studii clinice randomizate, pentru a valida aceste rezultate.
De asemenea, noile descoperiri nu explică de ce melatonina ar putea afecta inima. Persoanele care iau melatonină pe termen lung ar putea avea probleme subiacente, precum stresul sau tulburările de somn – factori care, de fapt, pot duce la insuficiență cardiacă.
Ce este insomnia
Insomnia cronică, care afectează aproximativ 10% din populația globală, este definită prin dificultatea de a adormi sau readormi mai mult de 30 de minute, de până la trei ori pe săptămână, pe o durată mai mare de trei luni. Poate duce la probleme de memorie, energie diurnă scăzută, iritabilitate, afectarea funcțiilor cognitive, performanță scăzută la serviciu sau școală și dificultăți în viața socială.
Un medic poate ajuta la determinarea cauzei – dacă insomnia apare ca problemă independentă sau ca rezultat al unei condiții medicale sau al stresului – și poate recomanda tratamentul potrivit: ajustarea rutinei de somn, terapie psihologică, terapie cognitiv-comportamentală pentru insomnie, medicație sau tratarea unei afecțiuni asociate.
De ce nu este recomandată utilizarea pe termen lung a melatoninei
Estimările sugerează că 5 milioane de adulți americani și 4 milioane de copii iau melatonină în fiecare lună – unul dintre cele mai utilizate suplimente pentru somn. Siguranța percepută și accesibilitatea au alimentat această creștere în ultimii ani. Aceste noi concluzii subliniază importanța consultării unui specialist înainte de a lua melatonină timp îndelungat.
Utilizarea pe termen scurt a melatoninei poate ajuta în anumite tulburări de somn și poate chiar oferi unele beneficii cardiovasculare. Studii pe oameni și animale au sugerat că melatonina poate reduce stresul oxidativ și poate îmbunătăți funcția ventriculului stâng în insuficiența cardiacă. Acest fapt sugerează că luarea suplimentelor cu melatonină pe o perioadă scurtă nu are avea efecte nedorite.
Alternative la melatonină
Administrarea pe termen scurt este considerată în general sigură, dar melatonina poate interacționa cu unele medicamente sau poate provoca somnolență diurnă, greață, amețeli sau dureri de cap în anumite cazuri. (Descoperă totul despre alimente bune pentru somn)
„Implicațiile utilizării pe termen lung nu sunt clare și sunt necesare mai multe studii. În acest moment, aș recomanda utilizarea celei mai mici doze posibile și pentru cea mai scurtă perioadă necesară”, a declarat Jamie Alan, profesor asociat de farmacologie și toxicologie la Michigan State University, potrivit Verywell.
Iată câteva alternative naturale la melatonină care îți pot îmbunătăți somnul:
Magneziu – Mulți specialiști văd magneziul ca pe o alternativă mai blândă la melatonină, mai ales atunci când somnul lipsește din cauza tensiunii și a stresului. Forme precum magneziul glicinat pot relaxa musculatura și pot liniști sistemul nervos, ajutând corpul să intre mai ușor într-o stare de calm înainte de culcare.
L-teanina – Este un aminoacid care induce o stare de liniște fără să te facă somnolent. Sprijină neurotransmițători precum GABA și serotonina, ceea ce ajută mintea să se „așeze” după o zi încărcată. E o variantă excelentă dacă somnul îți este perturbat de stres sau gânduri care nu se mai opresc.
Valeriana – Este poate cel mai cunoscut remediu vegetal pentru somn. Nu funcționează identic la toată lumea, dar multe persoane observă că adorm mai repede și dorm mai adânc. Un avantaj important: nu creează dependență și nici toleranță în timp.
GABA – Este un neurotransmițător cu rol inhibitor, care „domolește” excitabilitatea nervoasă. Suplimentele cu GABA pot ajuta atunci când mintea rămâne hiperactivă seara, mai ales în context de anxietate ușoară sau stres persistent.
Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie – este considerată cea mai eficientă abordare pe termen lung. Lucrează atât cu gândurile care întrețin insomnia, cât și cu obiceiurile de somn. Este o soluție profundă, nu un „plasture”, și are rezultate mai bune decât medicamentele, în timp.
Plante cu efect blând pentru somn – Mușețelul, passiflora și hameiul pot susține relaxarea înainte de culcare. Mușețelul calmează, passiflora poate ajuta în fazele inițiale ale somnului, iar hameiul este folosit tradițional pentru reducerea tensiunii mentale. Sunt opțiuni delicate pentru persoanele care nu tolerează bine suplimentele puternic sedative.
Un alt aspect important pentru un somn bun este să ai grijă la mediul din camera în care dormi. O cameră mai rece, cu întuneric, liniște și evitarea luminii albastre cu două ore înainte de culcare pot regla în mod natural melatonina produsă de corp. Adesea, aceste ajustări simple readuc somnul la normal fără suplimente.
Tu alegi cum slăbești, iar noi avem o soluție care te sprijină!
Explorează variantele din magazin în funcție de categorie, dietă specifică, nivel de restricție sau obiectiv pe termen lung.
