Grăsimea viscerală este un indicator important pentru sănătatea ta generală. Dincolo de partea estetică, aceasta este un tip de grăsime care se acumulează în jurul organelor interne și care poate influența starea ta de bine și capacitatea de a slăbi. Nu este doar o „rezervă de energie”, ci un țesut activ din punct de vedere metabolic, care eliberează hormoni și substanțe inflamatorii ce pot da peste cap întregul echilibru hormonal și metabolic. Este asociată cu riscuri majore: diabet de tip 2, hipertensiune, boli cardiovasculare și chiar unele tipuri de cancer.
În acest articol, te vom ajuta să înțelegi ce este grăsimea viscerală, cum știi dacă ai un nivel crescut, ce impact are asupra procesului de slăbire și, cel mai important, ce poți face pentru a o reduce în mod eficient.
Ce este grăsimea viscerală
Ce înseamnă grăsimea viscerală și de ce este diferită de cea „normală”?
Grăsimea viscerală este tipul de grăsime care se depozitează în jurul organelor interne, în special în abdomen – nu sub piele, ci în profunzimea cavității abdominale. Este invizibilă, dar are efecte reale asupra sănătății tale.
Spre deosebire de grăsimea subcutanată, pe care o poți „ciupi” de pe burtă sau coapse, grăsimea viscerală se acumulează în jurul ficatului, intestinelor, pancreasului și este metabolic activă – adică produce hormoni și substanțe inflamatorii care pot dezechilibra organismul.
E un tip de grăsime periculoasă, parte din categoria grăsimilor viscerale, care influențează profund sănătatea metabolică.
Corpul tău are nevoie de o anumită cantitate de grăsime viscerală pentru funcții esențiale – însă atunci când nivelul ei devine prea mare, sănătatea generală este în pericol. Aici intervin noțiuni precum indice de grăsime viscerală, un reper din ce în ce mai folosit în evaluările nutriționale moderne.
De ce e periculoasă
Care este riscul real dacă ai prea multă grăsime viscerală? Grăsimea viscerală nu doar că ocupă spațiu în jurul organelor interne, dar este activă metabolic și produce molecule inflamatorii ce pot duce la boli cronice.
Iată principalele riscuri asociate:
- Creșterea rezistenței la insulină, ceea ce poate duce la diabet de tip 2;
- Dezechilibre hormonale care favorizează pofta de mâncare și acumularea de kilograme;
- Risc crescut de boli cardiovasculare, infarct și accident vascular cerebral;
- Inflamație sistemică cronică, care afectează sistemul imunitar și sănătatea generală;
- Legături posibile cu cancerul de colon, sân sau uter.
Potrivit specialiștilor, un nivel de grăsime viscerală crescut poate fi un predictor mai bun al riscului metabolic decât greutatea corporală sau IMC-ul. De aceea, este esențială măsurarea grăsimii viscerale, mai ales dacă te încadrezi în categoria de risc. Valorile normale variază în funcție de sex și vârstă – se consideră că grăsimea viscerală normală ar trebui să aibă un scor sub 13 (pe o scară de 1-59, folosită în unele aparate de analiză corporală).
Cum îți dai seama că ai grăsime viscerală
Cum știi dacă suferi de grăsime viscerală dacă nu se vede? Cel mai simplu indiciu este circumferința taliei: peste 88 cm la femei și peste 102 cm la bărbați poate semnala un risc crescut. Însă pentru o analiză mai precisă, se poate apela la metode precum:
- bioimpedanța electrică (disponibilă în multe centre de nutriție);
- tomografie computerizată (CT);
- RMN.
Acestea pot oferi un tabel de grăsime viscerală cu valori estimate, precum și un scor numeric standardizat, cunoscut drept grăsime viscerală – valori normale.
Chiar dacă pare greu de estimat, un pas simplu este să faci un calcul al grăsimii viscerale folosind formule bazate pe circumferință, IMC și vârstă – disponibile în unele aplicații de nutriție. Un rezultat de tip grăsime viscerală 5 este în general considerat în intervalul de siguranță.
Cine este predispus la apariția ei
Cum ajungi să acumulezi grăsime viscerală chiar dacă nu ești supraponderal? Grăsimea viscerală poate afecta și persoanele cu greutate normală – mai ales dacă stilul de viață este sedentar, alimentația bogată în zahăr și grăsimi procesate, iar nivelul de stres este ridicat.
Predispoziția pentru acumularea de grăsime viscerală crește odată cu:
- Vârsta – metabolismul încetinește și nivelul de estrogen (la femei) sau testosteron (la bărbați) scade;
- Dezechilibrele hormonale (de exemplu, cortizol crescut);
- Lipsa activității fizice regulate;
- Somnul insuficient;
- Alimentația dezechilibrată (zahăr, grăsimi trans, alcool excesiv);
- Fumatul.
Dacă vrei să știi mai exact ce valori de grăsime viscerală ai, îți recomandăm să faci o evaluare corporală completă, mai ales dacă ai avut fluctuații mari de greutate sau istorii de boli metabolice în familie.
Cum îți influențează procesul de slăbire
Îți poate încetini grăsimea viscerală procesul de slăbire? Da, pentru că este legată direct de rezistența la insulină, inflamație și dezechilibre metabolice. Toate acestea influențează negativ capacitatea corpului de a arde grăsimea eficient.
Grăsimea viscerală este asociată cu:
- Eliberarea excesivă de citokine inflamatorii, care creează un mediu inflamator cronic;
- Dezechilibre hormonale (cortizol crescut, insulină crescută);
- Creșterea apetitului și scăderea senzației de sațietate;
- Tulburări de somn și oboseală cronică, care reduc motivația pentru sport și alimentație sănătoasă.
Din păcate, nu poți „alege” zona din care să slăbești, dar vestea bună e că, în general, eliminarea grăsimii viscerale apare printre primele rezultate când corpul începe să ardă excesul. Asta înseamnă că schimbările corecte pot da roade relativ rapid în zona abdominală.
Cum reduci grăsimea viscerală
Care este cea mai eficientă metodă de a scăpa de grăsimea viscerală? Combinația între alimentație sănătoasă, mișcare regulată și reducerea stresului este cea mai eficientă și sustenabilă strategie pentru a reduce acest tip de grăsime.
1. Adoptă o alimentație echilibrată
Pentru reducerea grăsimii viscerale, specialiștii recomandă alimente care ard grăsimea viscerală, adică:
- legume verzi (broccoli, spanac);
- proteine slabe (ouă, pește, piept de pui);
- alimente bogate în fibre (linte, ovăz, semințe de chia);
- grăsimi sănătoase (avocado, ulei de măsline).
Acestea ajută la reglarea glicemiei și reduc inflamația – doi factori cheie în tratamentul grăsimii viscerale.
2. Fă sport – mai ales exerciții aerobe
Include în programul tău exerciții pentru grăsimea viscerală, precum:
- mers alert sau jogging;
- antrenamente HIIT;
- ciclism, înot sau chiar dans aerobic.
Exercițiile cardio contribuie eficient la reducerea nivelului de grăsime viscerală, în timp ce antrenamentele cu greutăți susțin masa musculară și metabolismul.
3. Dormi suficient și gestionează stresul
Somnul de calitate (7-9 ore/noapte) este esențial pentru reglarea hormonală. Stresul cronic crește cortizolul, care favorizează acumularea de grăsime abdominală. Reducerea stresului este astfel parte esențială din tratamentul pentru grăsimea viscerală, indiferent de vârstă sau greutate.
4. Ține sub control glicemia
Consumul de alimente cu indice glicemic mic și evitarea meselor bogate în zahăr simplu poate reduce nivelul de insulină – hormonul implicat în depozitarea grăsimii viscerale.
Concluzie
Grăsimea viscerală este mai mult decât un inconvenient estetic – ea poate fi un semnal de alarmă pentru sănătatea metabolică. Deși poate fi greu de detectat fără analize specifice, circumferința taliei (peste 88 cm la femei și peste 102 cm la bărbați) poate oferi un indiciu clar. Vestea bună e că poți acționa. Ai încredere în corpul tău, oferă-i alimente hrănitoare, mișcare constantă și odihnă suficientă – iar el va ști ce are de făcut.
Surse:
Tu alegi cum slăbești, iar noi avem o soluție care te sprijină!
Explorează variantele din magazin în funcție de categorie, dietă specifică, nivel de restricție sau obiectiv pe termen lung.
