Grăsimi

Grăsimile dau savoare mâncărurilor de mii de ani și sunt o parte fundamentală a nutriției sănătoase și, contrar opiniilor populare, te pot ajuta să slăbești. Alimentele bogate în grăsimi sunt sățioase și te îndeamnă să mănânci mai puțin, în timp ce te bucuri de textura care uneori se topește în gură. Corpul are nevoie de lipide pentru o inimă puternică, pentru a combate inflamațiile și pentru a îmbunătăți nivelul colesterolului din sânge. Lipidele sunt un adevărat „leac” pentru diverse afecțiuni și pot preveni boli cronice grave. Cu toate acestea, ca orice „medicament”, ele trebuie utilizate cu precauție. E indicat să le consumi cu măsură și să alegi grăsimile sănătoase. Ce trebuie să ții minte este: Evită grăsimile trans, limitează-le pe cele saturate și înlocuiește-le cu cele esențiale nesaturate!

Ce sunt grăsimile și care este rolul lor în nutriție 

Grăsimile au o istorie lungă în literatura nutriției. Acum mii de ani, acestea erau un mare avantaj în dieta oamenilor cu resurse alimentare limitate, care îndurau perioade lungi de foamete, pentru că ofereau rezerve de energie pentru supraviețuire. De-a lungul istoriei, preparatele cu acizi grași au ocupat un loc important pe mesele oamenilor, fiind deseori considerate semne de bunăstare și putere.

În era modernă, lucrurile stau puțin diferit. După ce mulți ani de zile s-a propagat, în mod eronat, ideea că „grăsimile sunt rele”, studiile recente au adus mai multă claritate în ceea ce privește rolul grăsimilor în nutriție. Mai exact, povestea acestor nutrienți este una cu două capitole diferite: grăsimi „bune” și grăsimi „rele”. Cu alte cuvinte, unele tipuri de grăsimi sunt mai sănătoase, iar altele pot fi dăunătoare. 

Grăsimile alimentare sunt un macronutrient, alături de proteine și carbohidrați. Ele sunt esențiale în dietă pentru că reprezintă o sursă de energie și ajută organismul să absoarbă vitaminele și mineralele. Grăsimea este necesară pentru a construi membranele celulei, dar și exteriorul vital al fiecărei celule și tecile care înconjoară nervii. Grăsimea din alimente este importantă pentru coagularea sângelui, mișcarea musculară, dezvoltarea creierului și combaterea inflamației.

Este esențial să mănânci lipide deoarece corpul nu le poate produce singur și nu poate funcționa fără ele. Grăsimile alimentare sunt descompuse de organism în acizi grași esențiali, numiți acid linoleic și acid alfa-linolenic, care ajung în sistemul sanguin și astfel sunt distribuiți în tot corpul pentru a fi folosiți în diverse procese. Acești acizi grași esențiali sunt cunoscuți sub numele de omega-6 și omega-3 și au multe beneficii pentru sănătate, inclusiv pentru inimă, creier și sistemul imunitar.

Acizii grași pe care îi consumi îți dau energie pentru a funcționa la cel mai bun nivel al tău. În timpul exercițiilor fizice, de exemplu, corpul folosește carbohidrații pe care i-ai mâncat, însă după 20 de minute de sport, antrenamentul depinde parțial de caloriile obținute din grăsime pentru a putea continua.

Vei avea o piele mai sănătoasă, cu ajutorul lipidelor din dietă, iar ele contribuie, de asemenea, la absorbția vitaminelor A, D, E și vitamina K, care sunt solubile în grăsime. Grăsimea va „umple” celulele de grăsime și va juca un rol în menținerea căldurii în organism. 

Fun Fact

Grăsimea are 9 calorii pe gram, mai mult de dublu față de numărul de calorii dintr-un gram de carbohidrati sau proteine, care au 4 calorii per gram. Tocmai de aceea lipidele sunt văzute negativ în curele de slăbire. Ele sunt însă indicate atunci când vrei să pierzi în greutate pentru că te ajută să fii mai puțin înfometat și să ai o sănătate generală mai bună, ceea ce, indirect, te va ajuta în procesul de slăbire.

Toate lipidele sunt construite din acizi grași saturați și acizi grasi nesaturați. Grăsimile sunt numite saturate sau nesaturate, în funcție de cât de mulți din acești acizi au în compoziție. Aici intervine intriga în „povestea grăsimilor”. Unele tipuri, cum sunt grăsimile trans – care sunt produse artificial -, pot crește colesterolul și pot provoca daune în organism, astfel că e bine să le eviți pe cât posibil. De asemenea, grăsimile saturate, chiar dacă sunt naturale, pot avea avea un efect negativ asupra sănătății, astfel că trebuie consumate moderat. Lipidele nesaturate sunt varianta ideală prin care poți introduce grăsimea în alimentație.  

Tipuri de grăsimi alimentare

Grasimi chimie: Toate grăsimile au o structură chimică asemănătoare: un lanț de atomi de carbon legați de atomi de hidrogen. Ceea ce le face diferite una de cealaltă este modul în care acești atomi sunt legați între ei și cât de lungi sunt aceste lanțuri. Chiar și mici schimbări în felul în care sunt construite fac ca grăsimile să fie diferite ca formă și să aibă roluri foarte diferite în corpul nostru.

Te anunțăm că există patru mari tipuri de grăsimi, grupate în două categorii de bază: grăsimi bune și grăsimi rele sau grăsimi saturate și nesaturate.

Lipide „bune” sau nesaturate

Includ grăsimile mononesaturate și polinesaturate și sunt considerate sănătoase. Ele trebuie incluse în dietă pentru o sănătate optimă, însă cu moderație. În general, alimentele lichide la temperatura camerei conțin acest tip de grăsimi. De exemplu, uleiul de măsline, uleiul de rapiță, nucile, semințele, avocado etc. O dietă bogată în alimente sănătoase, ce include grăsimi mononesaturate și polinesaturate, poate reduce nivelul colesterolului „rău” din sânge.

Lipide „rele” sau nesănătoase

Includ grăsimile trans și grăsimile saturate. Amândouă aceste tipuri de grăsimi pot avea efecte negative asupra organismului, crescând nivelul colesterolului LDL și riscul de apariție a bolilor cardiovasculare. Grăsimile saturate ar trebui consumate cu moderație, ocazional, iar grăsimile trans ar trebuie evitate. Spre deosebire de acizii grasi nesaturati, acestea tind să devină solide la temperatura camerei (cum este untul). Tocmai de aceea, grăsimile saturate îți dau deseori acea senzația a unui aliment care „se topește în gură”.

Dacă vrei să înțelegi mai bine ce sunt grăsimile saturate și ce sunt grăsimile nesaturate, te poți gândi la grăsimea „bună” și cea „rea” din corp ca la două tipuri de depozite în banca ta. Grăsimea „bună” (cea necesară pentru funcționarea corectă a corpului) este ca un cont de economii sigur și stabil – oferă protecție și ajută la funcționarea corectă a organelor. Pe de altă parte, grăsimea „rea” (cum ar fi grăsimea abdominală excesivă) este ca un cont de datorii – poate să-ți afecteze sănătatea și să crească riscul anumitor probleme, cum ar fi bolile de inimă sau diabetul.

Grăsimi „bune” nesaturate 

Include grăsimile nesaturate în dietă, la fel ca proteinele și carbohidrații

Grăsimile sănătoase, considerate „bune” includ, după cum am menționat: grăsimile mononesaturate și polinesaturate. Acestea sunt două tipuri diferite de grăsimi sănătoase, care se diferențiază prin structura lor chimică și beneficiile pe care le aduc sănătății.

Ambele tipuri de grăsimi sănătoase sunt importante într-o alimentație echilibrată, dar consumul moderat și echilibrul între ele sunt cheia pentru a beneficia de avantajele pe care le oferă fiecare în parte.

Grăsimile mononesaturate

Grăsimile mononesaturate sunt considerate o parte importantă într-o dietă sănătoasă și echilibrată datorită rolului lor de a-ți proteja inima. Acestea au fost asociate cu reducerea colesterolului „rău” LDL (low-density lipoprotein), un marker important pentru sănătatea cardiacă. Dieta mediteraneană este bogată în alimente ce conțin grăsimi mononesaturate. Printre sursele cele mai importante de grăsimi mononesaturate se numără: 

– Avocado

– Ulei de rapiță

– Nuci, precum migdale, caju, nuci pecan și alune

– Ulei de măsline și măsline (alege-le pe cele cu sodiu redus)

– Unt de arahide și ulei de arahide

– Ulei de șofrănel

Pro tip

Dacă vrei să incluzi mai multe alimente cu grăsimi mononesaturate, poți încerca să înlocuiești untul sau margarina, atunci când gătești, cu uleiul de măsline sau cu cel de rapiță. De asemenea, poți să adaugi câteva nuci în salată. Cu toate acestea, acordă atenție porțiilor pe care le consumi – la fel ca toate grăsimile, aceste produse conțin multe calorii.

Așadar, majoritatea mâncărurilor bogate în grăsimi mononesaturate sunt de origine vegetală. 

Tipuri de acizi mononesaturați sunt:

Acidul oleic: Este mononesaturat și se găsește în uleiul de măsline, uleiul de avocado și carnea de pui.

Acid palmitoleic: Se găsește în uleiul de macadamia, peștele gras, carnea de porc, ulei de alge.

Grăsimile polinesaturate 

Grăsimile polinesaturate sunt un alt timp de lipide „bune” pe care e important să le incluzi într-o dietă sănătoasă și echilibrată. La fel ca cele mononesaturate, ele pot scădea nivelul de colesterol LDL și îl pot crește pe cel al HDL (colesterolul bun). În felul acesta, scade riscul de boli cardiace și de accident vascular cerebral. Aceste grăsimi sunt implicate în funcționarea corectă a sistemului nervos și au roluri antiinflamatorii. 

Grăsimile polinesaturate conțin mai multe duble legături în structura lor chimică, spre deosebire de cele mononesaturate au o singură dublă legătură în structura lor.

Omega-3 și omega-6 sunt doi acizi grași polinesaturați, asociați cu multe beneficii pentru sănătate. Sunt considerați acizi grași esențiali pentru că organismul nu îi poate produce, astfel trebuie incluși în alimentație. 

Sursele alimentare de Omega 3 includ diverse tipuri de pește gras: somon, sardine, hering, macrou, ton, și pește slab, cum este codul alb.

Alte alimente cu Omega 3 sunt: semintele de in, uleiul de in, uleiul de rapița și semințele de chia. Acestea au o proporție mai mică însă și sunt mai greu de absorbit, față de pește, asa ca nu sunt sursa ideala de lipide, ci mai degrabă o sursa buna de fibre. 

seminte de dovleac, de in, de chia,

Sursele de alimente cu Omega 6 includ, pe scurt: toate uleiurile, fructele oleaginoase și semințele. Lista mai lungă este:

  • – Ulei de măsline 
  • – Ulei de floarea soarelui
  • – Ulei de nuci
  • – Ulei de susan
  • – Ulei de șofran
  • – Ulei de sâmburi de strugure 
  • – Majoritatea uleiurilor vegetale 
  • – Ulei de rapiță
  • – Tofu
  • – Nuci
  • – Seminte de in și ulei de in
  • – Ulei de rapiță
  • – Ouă
  • – Semințe de floarea soarelui
  • – Unt de arahide
  • – Carnea de pui
  • – Carnea de vită
  • – Untul
  • – Brânzeturile
  • – Semințele de susan
  • – Nucile Pecan
  • – Migdale
  • – Alune
  • – Cereale
  • – Majoritatea uleiurilor vegetale

Grăsimile „rele” saturate 

Ce sunt grăsimile saturate? Ele sunt cunoscute și ca grăsimile „rele” sau nesănătoase pentru că pot crește colesterolul, iar acest lucru poate duce în timp la boli ale inimii. Acest tip de lipide ar trebui limitat în dietă. Cel mai des, grăsimile saturate se găsesc în produsele animale și uleiuri tropicale, care sunt solide la temperatura camerei și se topesc când sunt încălzite. Ca să le identifici mai bine, te poți gândi la alimentele care „se topesc în gură”.   

Grăsimi saturate listă: Iată ce alimente conțin grăsimi animale saturate:  

  • – Untură
  • – Ulei de cocos
  • – Ulei de palmier 
  • – Carne de porc sărată
  • – Carne bogată în grăsimi, cum ar fi carnea de vită obișnuită, cârnați bologna, hot dog, cârnați de porc, slănină și coaste
  • – Produse lactate bogate în grăsimi, cum ar fi brânză integrală, smântână, înghețată, lapte integral, lapte cu mai mult de 2% grăsime și smântână.
  • – Unt
  • – Sosuri de smântână
  • – Piele de pasăre (de exemplu: pui, curcan etc.)
  • – Grăsime de rață (cunoscută și sub numele de unt de rață sau slănină de rață ) 
  • – Grăsime de bursuc 

Dincolo de grăsime animala, există grăsimi saturate și în alimente vegetale. Dacă vrei să eviți uleiurile cu grăsimi nesănătoase, atunci limitează consumul de ulei de palmier și ulei de miez de palmier, nucă de cocos și uleiul de cocos.

Pentru a ști ce cantitate de grăsime are un produs pe care îl consumi, inspectează cu atenție eticheta acestuia. Gramele de grăsimi nesănătoase sunt enumerate pe eticheta cu informații nutriționale la „grăsimi totale”. Scopul este de a obține mai puțin de 10% din caloriile dintr-o zi din lipidele saturate. De exemplu, o persoană care urmează o dietă de 2.000 de calorii ar trebui să nu depășească 20 de grame de grăsimi saturate, într-o zi.  

Exista surse de grăsimi saturate sănătoase, dacă sunt consumate în cantități moderate și ele pot face parte dintr-o dietă echilibrată. Grasimi saturate sănătoase sunt: uleiul de cocos, untul din lapte de vacă provenit de la animale hrănite natural, carnea de vită de pășune, ouăle de la păsări crescute liber.

E bine astfel sa știi care sunt grăsimile saturate pentru a le consuma în cantități limitate. 

Grăsimile trans 

Grăsimile trans și-au „câștigat” locul mai puțin de onoare în topul celor mai nocive substanțe din nutriție. Ele strică deseori reputația grăsimilor, de aceea este bine să se facă diferența clară între grăsimile bune și grăsimile trans. Din păcate, grăsimile trans sunt destul de des întâlnite în comerț, mai ales în produsele procesate. Producătorii apelează la acizii grași trans-nesaturați pentru că aceștia prelungesc termenul de valabilitate al produselor și le conferă un aspect plăcut.

Lipidele trans sunt produse artificial, atunci când uleiul lichid este transformat în grăsime solidă – un proces numit hidrogenare. La fel ca grăsimea saturată, grăsimea trans poate crește colesterolul rău LDL. Grăsimea trans este chiar mai dăunătoare decât grăsimea saturată, astfel că, dacă vrei să urmezi o dietă sănătoasă, e bine să eviți cât mai mult mâncărurile cu aceasta în compoziție. Grăsimile trans pot bloca arterele (ateroscleroza), pot crește riscul de boli de inimă și de boli cronice grave. Bolile cardiovasculare reprezintă principalul motiv de deces în România în ultimii ani. 

Un consum des de lipide trans a fost, de asemenea, asociat cu 19 tipuri de cancer, potrivit unei metaanalize, publicată în National Library of Medicine

Dacă vrei să te asiguri că nu mănânci alimente cu grăsimi trans, citește eticheta produselor cu atenție. În general, dacă există ingrediente „hidrogenate” sau „parțial hidrogenate” – deseori sub denumirea de „uleiuri hidrogenate” sau „grăsimi hidrogenate” –  înseamnă că acel produs va avea lipide trans în compoziție. De asemenea, evită produsele unde primul ingredient este un ulei lichid sau acesta inclus în lista de ingrediente. 

Sursele de grăsimi hidrogenate (trans) includ:

– Alimente procesate precum gustări (biscuiți, chipsuri, snacksuri, napolitane) cu ulei hidrogenat sau ulei parțial hidrogenat

– Margarina

– Produse de tip fast-food, cum sunt cartofii prăjiți sau anumite tipuri de burgeri sau sandwich-uri

– Produse de patiserie, tip foietaje, prăjituri cu cremă, fursecuri.

– Unele produse lactate procesate, ca anumite tipuri de brânzeturi și produse lactate procesate pot conține grăsimi trans.

Beneficiile grăsimilor

O cantitate mică de grăsimi este esențială pentru funcționarea corespunzătoare a organismului. Creierul și inima au cel mai mult de câștigat. Iată ce beneficii au lipidele în dieta ta: 

Susțin nivelurile optime de colesterol

Studiile arată că lipdele sănătoase, cum ar fi acizii grași omega-3 (găsiți în peștii grași), sunt ideale pentru menținerea colesterolului în cotele optime și astfel ajută și la îmbunătățirea sănătății inimii.

Te ajută să ai greutatea dorită

Contrar unor opinii populare, lipidele pot fi de ajutor în curele de slăbire. Consumul alimentelor bogate în grăsimi mononesaturate este o strategie bună pentru a slăbi pentru că oferă senzația de sațietate.

Luptă cu inflamațiile din organism

Dieta mediteraneană, bogată în alimente care conțin acizi grași mononesaturați, a fost asociată cu efecte antiinflamatorii în corp. Un studiu a confirmat că adulții care au urmat această dietă au avut o îmbunătățire în ceea ce privește inflamația și markerii de coagulare.

Ajută la sănătatea ficatului

Acizii grași polinesaturați pot ajuta la reducerea grăsimii din ficat. Un studiu cu 1.424 de pacienți a arătat că suplimentarea cu omega-3 poate îmbunătăți sănătatea ficatului.

Îmbunătățesc funcția cerebrală

Grăsimile bune, cum sunt acizii grași omega-3, joacă un rol important în dezvoltarea creierului. Mai mult de atât, unele studii sugerează că au rol în îmbunătățirea stării de spirit și pot ajuta la îmbunătățirea funcției cognitive. Grăsimile nesaturate ajută creierul în ceea ce privește memoria, atenția și rezolvarea problemelor.

Întărește oasele

Grăsimile sănătoase sunt bune pentru oase puternice. Un studiu efectuat în Quebec, Canada, a arătat o relație între consumul de grăsimi mononesaturate și rezistența oaselor. Rezultatele arată că alimentele bogate în acizi grași esențiali poate îmbunătăți semnificativ sănătatea oaselor.

Te ajută să dormi mai bine

Neașteptat, dar adevărat. Alimentele bogate în grăsimi sănătoase, precum migdalele și alte tipuri de nuci, te pot ajuta să dormi mai bine. Datorită efectelor benefice asupra creierului, grăsimile sănătoase pot îmbunătăți și somnul. Studiile arată că copiii care iau suplimente zilnice de omega-3 au mai puține tulburări de somn în comparație cu cei care nu iau.

Îmbunătățesc aspectul pielii

Dacă vrei să ai o piele sănătoasă și strălucitoare, atunci trebuie să mănânci lipide sănătoase. Pielea sănătoasă necesită acizi grași esențiali. Asta pentru că grăsimile polinesaturate omega-6 și omega-3 duc la creșterea eicosanoizilor (un grup de substanțe organice, derivate din unii acizi grași polinesaturați esențiali), care influențează răspunsul inflamator al pielii. Consumul de alimente cu grăsimi sănătoase îți pot face pielea să pară mai fină, mai hidratată și mai sănătoasă.

Mențin nivelul de zahăr din sânge

Unele studii au descoperit o posibilă legătură între suplimentarea cu grăsimi polinesaturate și nivelurile de zahăr din sânge. Acest tip de lipide ar ajuta la menținerea glicemiei, mai ales în cazul persoanelor cu rezistență la insulină.

Cum sunt depozitate grăsimile în organism

Grăsimea are un rol esențial în organismul uman. Celulele folosesc grăsimea pentru a depozita energia, sub formă de acizi grași, iar această sursă de energie poate fi folosită de organism când este nevoie de ea. Corpul stochează grăsime în două feluri: fie în țesuturi dedicate în întregime acestui rol, adică în țesutul adipos, fie în interiorul altor tipuri de celule, în mici vacuole umplute cu acizi grași. 

Aceste rezerve sunt esențiale pentru supraviețuire, însă grăsimea depozitată în exces în celule poate duce la obezitate, care este asociată cu multe boli cardiovasculare și cu diabet. Cu toate acestea, încă există unele mecanisme necunoscute în ceea ce privește stocarea grăsimii la nivel celular și molecular. 

Pro tip

Grăsimea este depozitata în corp în diverse compartimente. Cele două mari compartimente sunt: subcutanate (sub piele) și viscerale sau abdominale (în jurul organelor interne). Poate ai auzit de termenul de „grăsime ectopică”, care este atunci când grăsimea „se revarsă” în alte țesuturi, în zone „anormale”, cum ar fi ficatul, pancreasul și mușchii. Grăsimea viscerală și ectopică sunt depozitele de grăsime cel mai strâns asociate cu bolile cronice (diabet, boli de inimă, cancer etc).

Grăsimea este stocată în mod diferit în funcție de sex. În cazul femeilor, înainte de menopauză, acestea stochează grăsimea în mare parte subcutanat (pe fese și pe coapse), în timp ce bărbații sunt predispuși să stocheze grăsimea visceral (în zona abdomenului). După menopauză, femeile devin și ele predispuse la depozitarea grăsimii în zona abdomenului.  

O grăsime viscerală în exces este asociată cu diverse probleme de sănătate, ea fiind cunoscută și ca „grăsimea toxică”. Aceasta stă în jurul organelor și poate chiar să pătrundă în ele și să le perturbe astfel funcția. De exemplu, ficatul va funcționa mai greu cu grăsime depusă în jurul lui. Grăsimea viscerală poate cauza hipertensiune arterială, boli de inimă, diabet și unele tipuri de cancer.

Grăsimea viscerală – cunoscută și ca „ grăsimea de pe burtă ” apare atunci când ai un aport de calorii mai mare decât arzi. O circumferință a taliei mai mare de 80 de centimetri pentru femei și de peste 94 de centimetri pentru bărbați ar putea înseamna că ai prea multă grăsime viscerală. Menționăm totuși că nu tot „puful” de pe burtă este grăsime viscerală, ci poate fi și grăsime subcutanată.  

Cum putem deosebi grăsimea de pe burtă? Grăsimea abdominală este cea care se acumulează în zona abdomenului și poate fi clasificată în două tipuri principale:

Grăsimea subcutanată: Este stratul de grăsime care se află sub piele în zona abdominală. Este adesea vizibilă și poate fi măsurată prin pliuri cutanate.

Grăsimea viscerală: Este grăsimea care se găsește în jurul organelor interne din abdomen, cum ar fi ficatul, pancreasul și intestinele. Aceasta este asociată adesea cu riscuri pentru sănătate, cum ar fi boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și alte afecțiuni metabolice.

Grăsimea de pe burtă (grăsime abdominală) poate fi eliminată printr-un stil de viață ce include o alimentație sănătoasă și variată, practicarea sportului (cel puțin 30 de minute pe zi), odihnă, renunțarea la fumat și limitarea consumului de băuturi carbogazoase cu zahăr. E bine să știi că slăbirea se face în mod uniform, in tot corpul, așa că nu căuta o dieta pentru grasimea abdominala și nu te gândi că poți să slăbești doar din zona abdomenului.  

Cum poți arde grăsimea în exces

Adipocitul (celula de grăsime) există în mod normal pentru a depozita energia. Organismul va mări numărul de celule de grăsime și mărimea acestora pentru a găzdui excesul de energie provenit din alimentele bogate în calorii. Corpul va începe chiar să depozitele celulele de grăsime pe mușchi, ficat și alte organe pentru a „economisi” spațiu pentru viitoarele depozite de energie din dietele cu multe calorii – mai ales dacă dacă persoana respectivă nu este activă. 

Istoric, stocarea de grăsime era o strategie bună pentru menținerea supraviețuirii. Energia era stocată în pachete mici de molecule, numite acizi grași, care sunt eliberate în sânge pentru a fi folosite de mușchi și alte organe atunci când nu există surse de mâncare. Oamenii care aveau mai multă grăsime depozitată în corp puteau supraviețui perioade mai îndelungate fără mâncare și aveau mai multă energie necesară într-un mediu înconjurător ostil. 

În perioada modernă, nu mai este nevoie să fugi de prădător, mâncarea există din abundență, iar traiul se desfășoară în condiții confortabile, astfel că multe persoane au acumulat grăsime în exces. De exemplu, în SUA, mai mult de o treime din populație este obeză. 

Principala problemă cu grăsimea în exces este că celulele grase, numite adipocite, nu funcționează în mod normal. Ele stochează energie la o rată anormal de mare și eliberează energie la o rată anormal de lentă.

Mai mult, aceste celule grase suplimentare și mărite produc cantități anormale din diferiți hormoni. Acești hormoni cresc inflamația, încetinesc metabolismul și contribuie la apariția bolilor. Acest proces patologic complicat al excesului de grăsime și disfuncției este numit adipozopatie (boala țesutului adipos) și face ca tratamentul împotriva obezității să fie foarte dificil.

Când o persoană începe și menține un nou regim de exerciții și limitează caloriile, organismul face două lucruri pentru a „arde grăsimea”. În primul rând, folosește energia stocată în celulele grase pentru a alimenta activitatea nouă. În al doilea rând, încetează să mai depoziteze atât de mult pentru stocare. 

Creierul trimite semnale celulelor grase pentru a elibera pachetele de energie, sau moleculele de acizi grași, în fluxul sanguin. Mușchii, plămânii și inima preiau acești acizi grași, îi descompun și folosesc energia stocată în legături pentru a executa activitățile lor. Resturile care rămân sunt eliminate cu ajutorul respirației, sub formă de dioxid de carbon expirat, sau în urină. Acest lucru lasă celula grasă goală și o face inutilă. De fapt, aceste celule au o durată de viață scurtă, astfel că atunci când mor, organismul absoarbe matricea goală și nu le înlocuiește. În timp, organismul extrage direct energia (adică, caloriile) din alimente către organele care le necesită, în loc să o stocheze în prealabil.

Alimente bogate în grăsimi sănătoase, cum ar fi carnea de somon

În felul acesta, organismul se adaptează prin scăderea numărului și dimensiunii celulelor grase, ceea ce îmbunătățește ulterior metabolismul bazal, reduce inflamația, tratează bolile și prelungește viața. Dacă menții această situație mult timp, organismul absoarbe celulele grase goale suplimentare și le elimină ca deșeuri, ceea ce va duce la o siluetă mai suplă. Acest proces reprezintă, de fapt, arderea grăsimilor. 

Arzător de grăsimi – ce sunt suplimentele termogenice

Suplimentele termogenice, cunoscute pentru că acționează ca un „arzător de grasimi”, sunt produse care sunt concepute pentru a sprijini arderea grăsimilor și metabolismul în scopul pierderii în greutate sau a îmbunătățirii performanței atletice. Aceste suplimente conțin adesea o varietate de ingrediente, cum ar fi cafeina, ceaiul verde, extractul de piper cayenne sau alte substanțe care sunt cunoscute să stimuleze metabolismul și să sprijine arderea caloriilor. Ele sunt asemănate cu un accelerator ardere grăsimi.

Un arzător de grăsime acționează în mai multe moduri:

Cresc metabolismul

Unele ingrediente stimulează termogeneza, procesul în care corpul produce căldură și crește consumul de calorii pentru a arde grăsimile.

Suprimă apetitul

Arzătorele de grăsime pot ajuta la reducerea apetitului, ceea ce poate duce la consumul mai mic de calorii.

Sprijină energia

Prin conținutul de cafeină sau alte stimulente, aceste suplimente pot oferi un impuls de energie care poate îmbunătăți performanța în timpul antrenamentelor.

Este important de menționat că eficacitatea acestor suplimente poate varia de la o persoană la alta, iar rezultatele pot fi influențate de obiceiurile alimentare, nivelul de activitate fizică și alte factori individuali. De asemenea, pot fi asociate cu efecte secundare precum palpitațiile, insomniile sau nervozitatea, iar utilizarea lor ar trebui să fie întotdeauna în concordanță cu recomandările unui specialist și să fie parte a unei abordări generale echilibrate pentru sănătate și pierdere în greutate.

Consumul de grăsimi în dietele de slăbire

Grăsimile au fost judecate greșit mult timp și au fost deseori evitate, în timp ce alimentele cu conținut scăzut al acestui nutrient au fost ridicate la rang de artă și au primit eticheta de simbol al sănătății.

Lucrurile sunt mai clare acum.

Grăsimile, alături de carbohidrați și proteine, sunt macronutrienți esențiali pentru funcționarea corectă a organismului. Alese cu atenție și consumate moderat, grăsimile pot fi un aliat de încredere în cura de slăbire, asta mai ales pentru că ajută mult la senzația de sațietate, care te îndeamnă să consumi cantități mai mici de mâncare.   

Efectele lipidelor asupra procesului de slăbire au fost intens studiate și rezultatele au fost de multe ori neașteptate: consumul moderat de grăsimi sănătoase te ajută să slăbești. 

Potrivit unui studiu care a vizat efectele dietei mediteraneene în comparație cu o dietă low fat, a scos la iveală că grăsimile nesaturate pot influența pozitiv procesul de pierdere în greutate. Dieta mediteraneană – care se concentrează pe alimente bogate în grăsimi nesaturate, cum ar fi peștele, nucile și uleiul de măsline, a avut rezultate semnificative și a fost mai eficientă în ceea ce privește slăbirea, față de dieta cu conținut scăzut de lipide. 

O altă analiză a mai multor studii, din 2020, a scos la iveală că dieta nordică, bogată în grăsimi sănătoase pentru inimă, cum sunt uleiurile de pește, uleiul de rapiță, pot să scadă greutatea corporală semnificativ și chiar să scadă procentul de grăsime corporală. Dieta nordică este bogată în acizi grași omega-3 și alte grăsimi polinesaturate.

Tot cercetările au evidențiat că acizii grași au un rol de suprimare a apetitului prin faptul că te ajută să te saturi mai repede. Un studiu mic din 2019 a sugerat că mesele bogate în grăsimi polinesaturate au dus la niveluri mai mici de ghrelină (hormonul foamei) și niveluri mai mari de colecistochinină (hormon cu rol în sațietate, în cazul bărbaților adulți. 

Grăsimile saturate și cele trans sunt, pe de altă parte, de evitat sau de consumat cât mai rar, mai ales în cazul unei persoane care vrea să slăbească. Ele pot influența negativ greutatea pentru că pot duce la rezistența la insulină. Când se ajunge la rezistența la insulină, celulele corpului nu pot folosi în mod eficient energia din alimentele pe care le consumi, ceea ce poate sabota eforturile de pierde în greutate. 

Mai multe cercetări au arătat că grăsimile nesaturate îmbunătățesc rezistența la insulină, fiind astfel un ajutor în menținerea greutății. 

Iată ce surse de grăsimi bune să consumi – în cantități moderate – dacă vrei să slăbești:

– Nuci și unturi de nuci (cu atentie la portii, sunt alimente cu densitate calorică mare)

– Pește gras 

– Avocado

– Iaurt degresat (sub 2% grăsime)

– Ulei de măsline

– Ciocolată neagră

Fun Fact

Un calculator grăsime corporală este o unealtă sau un instrument utilizat pentru a estima procentajul de grăsime din corpul unei persoane.

 Există mai multe metode folosite pentru a estima procentul de grăsime din organism. Iată câteva dintre cele mai comune:

Măsurarea pliurilor cutanate: Se folosește un adipometru pentru a măsura grosimea pliurilor de piele în anumite zone ale corpului. Aceste măsurători sunt introduse în formule matematice pentru a estima un procent grăsime corporală.

Analiza impedanței bioelectrice (BIA): Se utilizează aparate speciale care trimit ușoare impulsuri electrice prin corp. Bazându-se pe rezistența acestor impulsuri, se estimează compoziția corporală, inclusiv procentul de grăsime.

Scanare cu raze X sau alte tehnologii avansate: Acestea sunt metode precise, dar sunt mai costisitoare și nu sunt întotdeauna la îndemâna tuturor.

Calcul procent grăsime corporală cu ajutorul aplicațiilor online: Acestea utilizează date precum greutatea, înălțimea, vârsta și altele pentru a oferi o estimare a procentajului de grăsime corporală. Totuși, aceste estimări pot varia în funcție de datele introduse și pot fi mai puțin precise decât măsurările directe.

Listă: Alimente cu grăsimi sănătoase

La fel ca în cazul altor macronutrienți, atunci când consumi grăsimi, există două mari criterii de care să ții cont: cantitatea și calitatea. Alege alimente cu grăsimi sănătoase, nu face exces și, de asemenea, dacă optezi pentru variantele nesănătoase de lipide, asigură-te că se întâmplă rar și că acestea nu au o cantitatea prea mare de grăsimi trans sau saturate.

Alimentele cu grăsimi sănătoase sunt foarte benefice organismului astfel că e important să știi care sunt acestea. Iată o listă cu alimentele cu grăsimi sănătoase:

Iată o listă cu alimentele cu grăsimi sănătoase:


Pește

Peștele natural gras, precum somonul, macroul, heringul, păstravul de lac, sardinele și tonul Albacora, sunt surse bune de acizi grași omega-3. Aceștia conțin lipide bune care contribuie la menținerea sănătății inimii. De asemenea, pot ajuta să rămâi ager, în special pe măsură ce înaintezi în vârstă. Asociația Americană a Inimii sugerează consumul a două porții de pește gras pe săptămână. O porție este de 85 de grame – cam cât un pachet de cărți de joc. Prepară-l la cuptor, grătar sau fiert.

Avocado

Adaugă-l în sandviș sau prepară un guacamole. Acest fruct delicios este benefic pentru inimă și poate ajuta la simptomele osteoartritei, datorită grăsimilor sănătoase. Atunci când consumi avocado împreună cu alte alimente, acesta ajută organismul să absoarbă mai bine nutrienții lor. Jumătate dintr-un avocado mediu reprezintă o porție și are aproximativ 100 de calorii.

Semințe de dovleac

Semințele mici de dovleac, de floarea-soarelui și cele de susan au un impact mare asupra sănătății. Ele conțin lipide bune care pot reduce colesterolul. În general, grăsimile vegetale sunt mai sănătoase decât grăsimile animale.

Nuci

De la alunele de pădure la nucile pecan, toate nucile sunt benefice pentru inimă. Nucile, în special, furnizează lipide benefice pentru inimă. Dar nu exagera. Doar pentru că grăsimile sunt sănătoase nu înseamnă că le poți consuma în orice cantitate. O porție este de 30 de grame. Asta înseamnă aproximativ 14 jumătăți de nuci, 23 de migdale, 28 de alune, 18 de caju și 19 jumătăți de nuci pecan.

Ulei de măsline

O altă sursă de grăsimi vegetale benefice pentru organismul tău. Totuși, nu uita să acorzi atenție cantității pentru că o lingură de ulei de măsline are nici mai mult, nici mai puțin de 130 de calorii. Ideal ar fi să gătești cu mai puțin ulei decât cere rețeta.

Ouă

Ouăle sunt o sursă excelentă de proteine și grăsimi sănătoase. Un ou mare fiert tare conține aproximativ 4,7 grame de grăsime, în cea mai mare parte lipide sănătoase. Unele ouă sunt și îmbogățite cu omega-3 suplimentar. Acest lucru va fi specificat pe carton.

Alimente îmbogățite cu omega-3

Există și multe alimente care au omega-3 adăugat pentru a le face mai sănătoase. De exemplu, lapte și ouă îmbogățite, pâine și batoane de mic dejun. Verifică etichetele produselor pentru a te asigura.

Alimente cu grăsimi saturate

Dacă vrei să mănânci mai sănătos, e important să consumi moderat alimentele care conțin lipide saturate. Iată o lista cu exemple de grasimi saturate și ce alimente să consumi moderat.

Carne grasă – Carnea grasă nu este o sursă sănătoasă de grăsimi. O porție de 100 de grame de carne de vită slabă conține 5 grame de grăsimi saturate, adică 23% din aportul zilnic recomandat.

Cartofi prăjiți – Pe cât de gustoși, pe atât de dăunători pentru sănătate. O porție tipică de cartofi prăjiți de la fast-food poate furniza aproximativ 17 grame de grăsime (3,5 grame saturate) și 340 de calorii.

Pielea de pui – Chiar dacă carnea de pasăre este în general săracă în grăsimi nesănătoase, acest lucru nu este valabil și pentru piele. 30 de grame de piele de pui conțin 2,26 grame de grăsimi saturate. Dacă vrei să reduci aportul de grăsimi nesănătoase, evită pielea.

burger cu carne de vita, bacon si branza, plin de grasimi saturate

Unt – Nimic nu poate învinge textura plăcută a untului. Se topește în gură și dă o savoare aparte mâncărurilor. Acest lucru vine cu un preț, însă. Untul este făcut din acizii grași găsiți în smântână, deci nu este surprinzător că și el e bogat în grăsimi saturate. O porție, adică o lingură de unt (aproximativ 14 grame), conține peste 7 grame de grăsimi nesanatoase (saturate). Untul poate conține diverse procente de grăsime, de exemplu unt 82% grăsime sau, mai slab, de 60% grăsime.

Smântână grasă – Smântâna este obținută din grăsimea și lichidele care se ridică la suprafața laptelui neomogenizat. Acest lichid bogat în lipide reprezintă aproape un sfert grăsimi nesanatoase, cu o porție de 100 de grame conținând peste 23 de grame de lipide saturate.

Brânză moale – Există diverse tipuri de brânză pe piață, cu niveluri variate de grăsime. Brânzeturile moi tind să fie mai bogate în grăsime. De exemplu, brânza Brie și Camembert conțin fiecare peste 17 grame de lipide saturate, la o porție de 100 de grame.

Bacon – Șunca de porc este o sursă majoră de grăsimi saturate. Pentru fiecare 100 de grame de bacon consumate, ai un aport de aproximativ 12 grame de grăsimi rele.

Chipsuri de cartofi – Combinarea crocantă a cartofilor prăjiți și sare vine la un cost nutrițional de 10 grame de grăsime la 30 de grame.

Cârnați de porc – Trei cârnați de porc medii au aproximativ 24 de grame de grăsime (8 grame de lipide saturate).

Înghețată – Chiar și o porție mică (jumătate de cană) poate avea 19 grame de grăsime (12 grame de lipide saturate) și 300 de calorii.

Milkshake cu aromă de vanilie – Acest desert popular în lanțurile de fast-food este o bombă calorică, cu un conținut bogat de zahăr și acizi grași. Mai exact, are 700 de calorii, 34 de grame de grăsime (23 de grame de lipide saturate) și 75 de grame de zahăr.

Pizza cu brânză și aluat gros – Chiar dacă este din congelatorul magazinului sau de la o pizzerie, o felie de pizza cu brânză și aluat gros poate avea cel puțin 20 de grame de grăsime (10 grame saturate) și 350 de calorii.

Anumite dressinguri de salată – Salata este sănătoasă, însă unele dressinguri folosite pentru a-i da gust, pot avea calorii și conținut mare de lipide indezirabile. De exemplu,  chiar dacă îți pregătești salata acasă, 2 lingurițe de dressing Caesar cu conținut normal de calorii pot ajunge la aproximativ 18 grame de grăsime (3 grame saturate) și 170 de calorii. 

Exemple de grasimi saturate si nesaturate: Iată cum arată un tabel dacă ar trebui să grupăm toate sursele alimentare de grăsimi după tipul de grăsime pe care îl au în compoziție. 

Tipul de grăsimeTipul de alimente 
Acizi grași trans hidrogenațimargarina, dulciuri ambalate din comerț,(napolitane, biscuiți, gogoși, rulouri etc), alimente prăjite, fast-food
Acizi grași saturați produse lactate (brânză, lapte), carne roșie, unele uleiuri vegetale (de cocos, de palmier), înghețată
Acizi grași mononesaturațidin surse vegetale (grasime vegetala) cum sunt unele uleiuri ( de rapiță, de măsline, margarina), dar și din surse animale (carnea de vită, carne de pui)
Acizi grași polinesaturați – Omega 6Șofran, uleiul de floarea soarelui și uleiuri de porumb, maioneze, margarine, dressing de salată, nuci, pui, unt de arahide 
Acizi grași polinesaturați – Omega 3Uleiul de rapiță, soia, semințe de in, ulei de nucă, germeni de grâu, legumele din familia verzei, fructe de mare, carne de vită, ton, somon, creveți, pești cu o culoare închisă 

Cum să consumi lipidele

Grăsimile fac parte dintr-o dietă echilibrată și sănătoasă. Alege să le consumi din surse sănătoase și asigură-te că farfuria ta conține și proteine, carbohidrați și fibre. 

Dacă vrei să introduci mai multe lipide în alimentația ta, iată câteva alternative cu conținut redus de grăsimi.

Carne slabă – Tăierea stratului de grăsime în plus de pe carnea de vită sau scurgerea ei din carnea de hamburger poate elimina o cantitate semnificativă de lipide din dietă.

Brânză cu conținut redus de grăsimi – Brânza de vaci și brânzeturile tari sunt de obicei mai sărace în grăsimi nesănătoase. O porție de 100 de grame de brânză de vaci conține mai puțin de 1 gram de lipide saturate.

Pui fără piele – Îndepărtarea pielii de pe pieptul de pui elimină cea mai mare parte a lipidelor, în special a grăsimii saturate.

Lapte degresat – Laptele degresat este aproape lipsit de grăsime, așa că este o alternativă sănătoasă pentru cafeaua de dimineață.

Ulei de măsline – Această alternativă la unt este aproape în întregime alcătuită din grăsimi nesaturate, așa că este foarte indicată.

Șunca de curcan – Comparată cu șunca de porc, cea de curcan are doar o treime din grăsimile saturate per porție.

Chipsuri de cartofi copți – Dacă poftești la chipsuri de cartofi, poți opta pentru varianta de chipsuri făcuți la cuptor. În felul acesta lipidele saturate din compoziție mai scad. 

Cârnați de curcan – Alege cârnați de curcan ca alternativă la cârnații de porc. De obicei, au aceleași ierburi și condimente, iar trei cârnați au doar aproximativ 7 grame de grăsime (2 grame de lipide saturate).

Înghețată cu conținut redus de grăsimi – Unele mărci din supermarket oferă alternative satisfăcătoare la înghețatele pline de grăsimi. Aceste varietăți sunt de obicei cu 75% mai scăzute în grăsime și cu 60% mai puține calorii. Raionul cu produse congelate oferă și sorbeturi și iaurturi înghețate fără grăsime în diverse arome.

Cartofi prăjiți acasă – Prepară cartofii prăjiți acasă, mai puțin grași, dar totuși crocanți. Taie doi cartofi în bastonașe, învârte-i în 2 lingurițe de ulei de rapiță și coace-i într-o tavă antiaderentă la 220 de grade Celsius, până devin crocanți. 

Ca regulă, poți reține să eviți părțile grase ale produselor animale care sunt grăsimi saturate. 

Grăsimile din sânge – Ce este colesterolul

Colesterolul și trigliceridele sunt ambele lipide din fluxul sângelui. Ele au roluri esențiale în organism, însă în exces sunt dăunătoare. Pentru a putea înțelege mai bine grăsimile alimentare, e important să știi ce se întâmplă în organism atunci când ele ajung în sânge. 

Colesterolul este folosit pentru a construi pereții celulelor și pentru a produce hormoni și vitamina D. O parte din colesterolul din sânge vine din alimentele pe care le consumi, însă mare parte din el este produs de ficat. Atunci când este descompus de organism, colesterolul este utilizat pentru a face acizi biliari care ajută la digestia alimentelor.    


Artere și vene îngroșate, boală coronariană, colesterol ridicat, redare 3D

Trigliceridele sunt grăsimi din sânge care provin din mâncare. Orice aliment cu grăsime pe care îl consumi este absorbit de intestin. Apoi este transportat în organism sub formă de trigliceride. De asemenea, acestea pot fi produse și de ficat. Trigliceridele oferă energia necesară pentru mușchi și organe și ajută să nu îți fie atât de frig atunci când stai în temperaturi scăzute. 

Colesterolul și trigliceridele au nevoie de ajutor pentru a putea circula în sânge, așa că sunt transportate sub formă de lipoproteine. Lipoproteinele conțin un amestec de grăsimi și proteine.

Există patru mari lipoproteine, care variază în mărime, conținut și densitate. Dintre acestea, două tipuri principale de lipoproteine transportă colesterolul: LDL (lipoproteine cu densitate mică) și HDL (lipoproteine cu densitate mare). 

LDL-ul este cunoscut și sub denumirea de „colesterol rău”, pentru că transportă colesterolul către țesuturi și organe, iar un exces de LDL poate contribui la acumularea de plăci de aterom pe pereții arterelor. Dacă ai LDL peste limitele normale, poate duce în timp la boli cardiovasculare sau complicații în cazul unor boli cronice. 

HDL-ul, sau „colesterolul bun”, are rolul de a transporta excesul de colesterol înapoi către ficat pentru eliminare sau reciclare.

Un alt tip de lipoproteine sunt VLDL (lipoproteine cu densitate foarte mică). Acestea transportă trigliceridele în sânge din ficat către țesuturi pentru a fi folosite drept energie sau pentru a fi stocate sub formă de grăsime. Pe măsură ce VLDL se transformă, el eliberează trigliceridele și devine LDL.    

Chilomicronii sunt cele mai mari lipoproteine. Ele transportă trigliceridele de la intestin la țesuturi, unde sunt necesare ca sursă de energie. Numărul de chilomicroni din sânge crește după masă și apoi scade încet.

Lipoproteinele în sânge sunt asemănătoare unor taxiuri care transportă grăsimile și colesterolul în corp. Acestea conțin proteine la suprafață și grăsimi în interior. Ele călătoresc astfel în fluxul sanguin, unde livrează lipidele și colesterolul către diferite țesuturi și organe, asigurându-se că aceste substanțe ajung la destinația corectă și că sunt utilizate acolo unde sunt necesare pentru diverse procese în organism. 

În mod obișnuit, o persoană poate afla nivelul LDL, HDL și al trigliceridelor din sânge cu ajutorul unor teste ușoare. Acestea sunt cel mai des incluse în analizele de bază de prevenție pe care o persoană ar trebui să le facă periodic.  

Câte grăsimi să consumi zilnic

E bine să consumi grăsime, însă sunt importante și cantitățile, pentru a te bucura de beneficii, fără să te confrunți cu efectele unui consum excesiv sau al unui consum insuficient. 

Iată ce înseamnă un consum adecvat de grăsime, într-o zi:

Grăsimi totale: Acestea ar trebui să fie 20-30% din totalul caloriilor. Acesta este echivalentul a 44-78 de grame de grăsime, în cazul celor care țin o dietă de 2000 de calorii. 

Grăsimile mononesaturate: Cele mai sănătoase grăsimi pentru sănătatea ta ar trebui să constituie 15-20% din totalul caloriilor dintr-o zi, adică 33-44 de grame dintr-o dietă de 2000 de calorii. 

Grăsimile polinesaturate: Acestea ar consumate în proporție de minim 10% din aportul total al caloriilor dintr-o zi, sau 11-22 de grame la 2000 de calorii.

Grăsimile saturate: Acestea nu ar trebui să depășească 7% din totalul de calorii dintr-o zi. Altfel spus, nu depăși 22 de grame la 2.000 de calorii.

Grăsimile trans: Acestea trebuie evitate complet. Dacă ar trebui asociată o valoare zilnică, aceasta ar presupune mai puțin de 1% din aportul caloriilor dintr-o zi. Asta înseamnă că intervalul 0-1 grame de grăsimi trans pe zi este ideal. Limita maximă pe care nu trebuie să o depășești este de 5 grame de grăsimi trans într-o zi.

Efectele unei diete cu prea multă grăsime

Se poate întâmpla uneori să faci exces de grăsimi. Poate la mesele de sărbători sau diverse ocazii. Cel mai probabil un exces făcut într-o zi nu va avea efecte pe termen lung. Cu toate acestea, nu e indicat ca dieta ta să depășească constant necesarul zilnic de lipide pe zi, ca să nu te confrunți cu diverse simptome. E bine să eviți și excesul de grăsimi bune.

Caloriile măsoară cantitatea de energie eliberată pe măsură ce alimentele sunt descompuse de organism. În general, consumul mai multor calorii decât folosești poate duce la creșterea în greutate. De exemplu, o persoană se poate îngrășa chiar dacă face sport în mod regulat, dar mănâncă constant mai multe calorii decât arde.

Grăsimile sunt mai dense în calorii decât proteinele sau carbohidrații. Asta înseamnă că dacă mănânci prea multe lipide, vei avea și un aport mare de calorii, ceea ce crește riscul de îngrășare. 

Caloriile din grăsimi pot fi transformate cu ușurință în grăsime corporală.

În acest fel, un consum prea mare al acestui macronutrient poate duce la obezitate, care este grăsimea corporală excesivă. 

Atunci când consumi prea multe grăsimi te poți confrunta cu senzația că nu ai mâncat îndeajuns, poate crește colesterolul și poate crește tensiunea arterială. Consumul excesiv de grăsimi nesănătoase poate duce, în timp, la boli cardiovasculare, diabet și anumite tipuri de cancer. 

Ce se întâmplă dacă mănânci prea puține lipide

Deficiența de grăsimi este destul de rară în rândul persoanelor sănătoase, care mănâncă echilibrat. Cu toate acestea, există câteva afecțiuni care te pot predispune la deficiența de lipide. Printre acestea se numără:  

  • – tulburări de alimentație
  • – rezecția intestinului gros (colectomie)
  • – boala inflamatorie intestinală
  • – fibroză chistică
  • – insuficiență pancreatică
  • – o dietă extrem de săracă în grăsimi

Dacă nu ai un aport adecvat de grăsimi alimentare, unele procese ale corpului pot să nu mai funcționeze normal. Iată ce simptome pot să apară dacă mănânci prea puține grăsimi:

1

Îți e foame mereu

Unul dintre beneficiile grăsimilor este că dau sațietate. Acest lucru se întâmplă pentru că organismul va folosi rapid proteinele și glucidele din alimentație, iar digestia lipidelor se face mai greu. Data viitoare când îți pregătești un sandwich cu curcan, poți adăuga, de exemplu, avocado, pentru a-l face mai sățios și mai sănătos.

2

Te simți epuizat des

Un aport scăzut de grăsimi va duce la un aport scăzut de calorii per total. Un gram de grăsime are mai multe calorii, în comparație cu ceilalți macronutrienți: carbohidrații și proteinele. Reducerea lipidelor din alimentație va scădea semnificativ și numărul caloriilor pe care le consumi, astfel. Rezultatul: te vei simți fără energie și obosit.

3

Te dor încheieturile

Acizii grași omega-3 (care se găsesc în somon, nuci, ton, semințe de in și altele) ajută la păstrarea structurii fiecărei celule, din cap până în picioare. Niveluri scăzute de omega-3 și a grăsimilor în general poate duce la scăderea flexibilității din încheieturi și creșterea inflamațiilor în aceste zone, mai ales în cazul persoanelor care fac sport.

4

Răcești mai des decât de obicei

Asta pentru că acizii grași omega-3 sunt asociați cu inflamațiile și sănătatea sistemului imunitar. Un aport redus de grăsimi – astfel aport mic și de omega-3 – poate duce la un sistem imunitar mai fragil decât de obicei. Vei fi astfel mai susceptibil la infecții respiratorii și răceli.

5

Pielea este mai uscată

Expresia „ești ceea ce mănânci” a pornit de la un sâmbure de adevăr. Dacă nu consumi îndeajuns ulei, corpul tău nu prea are cum să mențină pielea fină și hidratată. Pielea uscată este deseori unul dintre cele mai comune semne că nu mănânci îndeajuns de multă grăsime. Grăsimea te ajută, de asemenea, să asimilezi mai eficient vitaminele solubile în grăsime, acestea fiind deseori asociate cu frumusețea.

6

Vei avea senzație de ceață cerebrală

Dieta mediteraneană, bogată în grăsimi nesaturate, ar putea preveni sau întârzia apariția tulburărilor cognitive, potrivit unei metaanalize publicate în National Library of Medicine. Lipidele îți ajută creierul nu doar pe termen lung, ci vei simți efecte și la scurt timp după consum. Dacă simți că nu te poți concentra, poate fi din cauza faptului că nu ai mâncat îndeajuns de mulți acizi grași omega-3, în ultima vreme. De asemenea, lipsa de omega-3 îți poate afecta și dispoziția, acest acid gras fiind uneori folosit în tratamentul depresiei.

 

Mituri despre grăsimi

Grăsimile au fost în ultimii ani înțelese greșit, motiv pentru care încă mai dăinuie diverse informații învechite și false. Iată cele mai comune mituri despre lipide: 

Consumul de grăsimi duce la îngrășare –

acesta este poate cel mai comun mit despre grăsimi. El pornește de la o ideea adevărată: aceea că dacă mănânci prea mult din acest macronutrient (la fel ca din oricare alt nutrient) vei acumula kilograme în plus. Adevărul este că o dietă echilibrată, în care să incluzi grăsimile sănătoase, te poate ajuta să slăbești. Consumul alimentelor bogate în grăsimi nesaturate induc mai ușor senzația de sațietate, astfel că vei avea un aport mai mic de calorii.  

Nu ai nevoie de grăsimi în dieta de slăbit –

Nimic mai fals. Lipidele oferă depozite de energie organismului, la fel ca carbohidrații sau proteinele. Grăsimea este parte din fiecare celulă a corpului, iar creierul este format din aproximativ 60% grăsime. Grăsimile oferă acizi grași atât de esențiali organismului. Grăsimea reglează hormonii, temperatura corpului, funcția imună, reproducția și absorbția altor nutrienți. Vitaminele A,D,E și K se bazează pe grăsime pentru a fi absorbite de corp.

Alimentele cu colesterol nu sunt sănătoase –

Multe persoane presupun că alimentele cu colesterol – cum ar fi ouăle, crustaceele, organele și lactate bogate în grăsimi –  ar trebui evitate. Nu este cazul însă. Este adevărat însă că alimente precum înghețata, mâncarea prăjită și carnea procesată ar trebui limitate într-o dietă sănătoasă, majoritatea oamenilor nu trebuie să evite alimentele pline de nutrienți, chiar dacă au conținut crescut de colesterol. De exemplu, gălbenușurile ouălor, bogate în colesterol, sunt pline de vitamine și minerale importante, inclusiv B12, colină și seleniu, în timp ce iaurtul bogat în grăsimi este bogat în proteine ​​și calciu. De asemenea, ficatul, are cupru, vitamina A și B12.

Alimentele bogate în colesterol și cu multă grăsime ar trebui evitate în timpul sarcinii –

Acest lucru nu este adevărat. Dimpotrivă, femeile însărcinate ar trebuie să mănânce cât mai multe alimente bogate în grăsimi. Acest lucru este un avantaj pentru dezvoltarea fătului. De fapt, nevoia de vitamina A și colină și omega-3 crește în timpul sarcinii. Pe lângă toate acestea, creierul fătului are nevoie de grăsime pentru a dezvolta corespunzător. Este chiar indicat ca o femeie însărcinată să mănânce cât mai mult alimente bogate în grăsimi sănătoase, cum ar fi somonul, ouă și produse lactate.

Grăsimile cresc nivelul glucozei –

Acesta este un mit. Lipidele nu cresc nivelul glucozei din sânge. Rezistența la insulină poate fi îmbunătățită atunci când carbohidrații sau grăsimile saturate sunt înlocuite cu grăsimi mononesaturate și polinesaturate. Consumul de carbohidrați complecși alături de proteine este de asemenea indicat în cazul rezistenței la insulină.

Concluzii

Grăsimile nu doar dau un plus de savoare mâncărurilor, ci îți oferă energie, te ajută să arăți mai bine, îți îmbunătățesc dispoziția și te pot feri de unele boli cronice. Mai mult de atât, au superputerea de a sprijini sănătatea unor dintre cele mai importante organe din corpu: inima și creierul. Acest macronutrient are numeroase beneficii asupra organismului, acționând aproape ca un „medicament”. Ce este important este ce alimente alegi să consumi și în ce cantitate. Ca regulă de bază, ceea ce trebuie să reții când vine vorba de consumul de acestui macronurient este: Evită grăsimile trans, limitează grăsimile saturate și înlocuiește-le cu grăsimi esențiale nesaturate!

Surse:

Tu alegi cum slăbești, iar noi avem o soluție care te sprijină!

Explorează variantele din magazin în funcție de categorie, dietă specifică, nivel de restricție sau obiectiv pe termen lung.

Vezi produsele!
Imagine cu un bărbat care ține în mână un produs Kindora