Scris de Mihaela Dumitrescu, cu ajutorul inteligenței artificiale. Revizuit medical de Adrian Buzoi, medic specialist Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. Actualizat pe 02.10.2026.
Autor: Mihaela Dumitrescu
Reviewer medical: Adrian Buzoi
Când cauți alimente care scad glicemia rapid, răspunsul util este puțin diferit de ce sugerează expresia. Nu s-a arătat că un aliment poate coborî o glicemie deja crescută. În schimb, mai multe alimente și modificări ale mesei pot face ca glicemia să urce mai puțin. Cantitatea de carbohidrați din masă contează cel mai mult, apoi mișcarea ușoară și ordinea în care mănânci. [1][2][3][4][5][6][7]
Ce se întâmplă cu energia ta după masă
De fiecare dată când mâncăm, nivelul glucozei din sânge crește, ceea ce stimulează pancreasul să producă insulina, hormonul care va distribui această sursă de energie către celulele corpului, ceea ce va readuce glicemia la valori normale. Acest lucru este perfect fiziologic. După unele mese, glicemia urcă și apoi coboară sub nivelul de pornire. Oamenii la care coborârea aceasta e mai mare simt foamea mai devreme și mănâncă mai mult în restul zilei. Legătura cu oboseala sau ceața mentală nu s-a confirmat. În același studiu, vigilența a fost măsurată și nu s-a asociat cu aceste variații. [8][9]
Fun Fact
Scăderea de energie de la mijlocul după-amiezii apare și la oameni care nu au mâncat de prânz. E în primul rând un ritm biologic, nu o consecință a mesei. Un prânz mai mare poate accentua somnolența, mai ales după o noapte scurtă, dar proporția de grăsimi și carbohidrați nu a schimbat somnolența în studiile experimentale. [10][11][12]
Ce este de fapt un vârf glicemic
Un vârf glicemic este creșterea glicemiei după masă. Termenul „spike glicemic” descrie același lucru. La o persoană fără diabet, glicemia urcă, atinge de obicei maximul în jurul primei ore și revine spre nivelul de pornire în următoarele câteva ore. [13][14]

Nu există un prag stabilit de autorități peste care un vârf după masă să fie considerat automat o problemă la o persoană fără diabet. Valorile folosite în ghiduri pentru glicemia postprandială aparțin îngrijirii diabetului. [15]
La persoanele cu toleranță alterată la glucoză, glicemia crescută la două ore după o încărcare standard este un marker de risc. La persoanele cu analize normale nu avem date care să arate că un vârf observat după prânz produce, prin el însuși, o vătămare. Trialurile mari care au redus medicamentos glicemia postprandială la populații cu risc nu au redus evenimentele cardiovasculare. [16][17][18]
„Variațiile glicemice sunt absolut normale și nu ar trebui să fie, în sine, un motiv de alarmă. La persoanele cu rezistență la insulină sau diabet confirmat ne dorim să îi învățăm pe pacienți cum să își regleze aceste curbe glicemice, pentru că vor avea o evoluție mai bună. Dar în acest caz, vorbim de un dezechilibru metabolic, nu de un status normal. Dacă ești o persoană sănătoasă, cu o alimentație normală, nu are sens să te îngrijorezi că glicemia ta crește după masă. Este absolut normal.”
Dr. Teodora Pănescu, medic nutriționist
Cum îți dai seama că ți se întâmplă
Simptomele nu arată glicemia
Oboseala de după masă, tremurul, transpirația, foamea sau iritabilitatea sunt nespecifice. Oamenii care au aceste simptome au, de cele mai multe ori, glicemie normală în momentul în care le simt. [19][20]
La persoanele fără diabet, senzorii de monitorizare continuă a glicemiei nu au demonstrat un beneficiu pentru sănătate, iar ghidurile nu îi recomandă ca metodă de rutină. Beneficiul observat este cel mult educativ, mai ales la persoane cu prediabet și într-un program structurat. [21][22][23]
„Senzorii de monitorizare continuă a glicemiei generează cantități enorme de date, greu de interpretat. Vedem deja oameni sănătoși care cer ajutor medical ca să-și înțeleagă valorile, deși nu știm dacă aceste date duc la o sănătate mai bună.”
Minna Johansson, medic de familie și conferențiar la Universitatea din Göteborg [24]
Glicemia à jeun este o măsurare a glicemiei după post. Hemoglobina glicozilată, HbA1c, reflectă media glicemiei din ultimele aproximativ două până la trei luni. Acestea sunt analizele pe care medicul de familie le poate folosi când există motive de verificare. [25][26]
După 40 de ani: ce se schimbă și ce nu
Nu putem spune că perimenopauza schimbă în sine felul în care urcă glicemia după masă. În cohorta care a urmărit femei de-a lungul tranziției, glicemia și insulina au urmat mai degrabă vârsta decât menopauza. [27]
Se schimbă însă compoziția corpului, cu o modificare a raportului dintre grăsime și masă musculară, chiar dacă pe cântar diferența poate să nu fie evidentă. [28]

Somnul are o legătură mai clară cu sensibilitatea la insulină. La 38 de femei sănătoase, o oră și jumătate de somn în minus pe noapte, timp de șase săptămâni, a redus sensibilitatea la insulină, iar efectul nu a venit din schimbarea grăsimii corporale. [29]
Ce scade glicemia rapid, și ce înseamnă „rapid”

Pentru cine caută alimente care scad glicemia rapid, diferența utilă este între a coborî o glicemie deja crescută și a face ca următoarea masă să o ridice mai puțin. Pentru prima situație nu avem un aliment demonstrat. Pentru a doua avem mai multe opțiuni bine documentate. [1][2][3][4][5]
Mersul ușor, în locul statului prelungit pe scaun, reduce clar urcarea glicemiei după masă. Este pârghia cu cea mai bună dovadă. O variantă simplă, apropiată de protocoalele studiate, este o plimbare de 10 până la 15 minute după masă. [7][30]
Momentul nu trebuie tratat ca o regulă rigidă. Când mișcarea înainte de masă a fost comparată direct cu mișcarea după masă, diferența nu s-a confirmat. [31]
Cât să aștepți
Efectele asupra unei mese se văd în aceeași zi. Dacă analizele sunt deja normale, nu există motiv să te aștepți ca ele să „scadă” vizibil. În prediabet, schimbările susținute ale alimentației și mișcării, aplicate ca program, sunt cele care au modificat evoluția pe termen lung. [32][33]
Alimente care scad glicemia rapid, ce arată dovezile pentru fiecare
În listele cu alimente care scad glicemia rapid se amestecă frecvent efectul asupra unei singure mese cu efectul asupra analizelor. Unele alimente aplatizează urcarea imediată, fără să modifice glicemia à jeun sau HbA1c la o persoană care le are deja normale.
Fructe care scad glicemia
În căutarea unor alimente care scad glicemia rapid, fructele merită privite în forma în care sunt consumate. În aceleași cohorte mari, fructul întreg s-a asociat cu un risc mai mic de diabet de tip 2, iar sucul cu o direcție opusă, mai slabă. Diferența dintre ele este că sucul scoate fibra. Rezultatele vin din cohorte, deci arată o asociere, nu o cauză. [34][35]
Blenderul nu transformă automat fructul într-o „bombă glicemică”. În singurul studiu care a comparat direct, la porții egale, fructul blenduit nu a produs o urcare mai mare decât fructul întreg, ci una mai mică. Sucul e altceva: sucul scoate fibra, blenderul o păstrează. [36]
Fructele de pădure
Fructele de pădure consumate împreună cu zahăr sau amidon au aplatizat vârful glicemic la persoane sănătoase. Pe termen lung, la persoane sănătoase, nu au schimbat glicemia à jeun sau hemoglobina glicozilată. [37][38]
Merele
Polifenolii din mere au redus urcarea glicemiei din prima jumătate de oră după o masă cu amidon. Rezultatul vine din extract de măr. Nu știm dacă un măr întreg reproduce același efect. [39]
Rodia
Studiile pe rodie nu dau un răspuns unitar, iar la o femeie cu glicemie normală nu știm dacă rodia schimbă ceva. [40]
Avocado
Când avocado a înlocuit o parte din carbohidrații mesei, răspunsul de insulină a fost mai mic. Explicația stă în substituție: masa a avut mai puțini carbohidrați. [41] Într-un studiu de 12 săptămâni pe adulți cu exces ponderal și rezistență la insulină, înlocuirea zilnică a unor carbohidrați cu avocado nu a îmbunătățit semnificativ sensibilitatea la insulină, deși au apărut tendințe favorabile. [42]
Citricele
Citricele și hesperidina nu au modificat glicemia à jeun sau hemoglobina glicozilată. Efectul acut asupra unei mese nu este clar. [43]
Lămâia și alimentele acre
Printre alimentele care scad glicemia rapid, lămâia este un caz foarte specific. La persoane sănătoase, sucul de lămâie consumat cu pâine a redus și a întârziat vârful glicemic. În acel studiu s-au folosit 250 ml de suc. O felie de lămâie peste salată nu a fost testată. [44]
Fun Fact
Lămâia nu a încetinit golirea stomacului. În măsurătorile prin RMN, golirea a fost mai rapidă, iar mecanismul propus ține de digestia amidonului. [45]
Oțetul este unul dintre puținele exemple populare care au rămas în picioare după verificare. Cu mese bogate în carbohidrați rafinați, a redus urcarea glicemiei la persoane sănătoase și la persoane cu tulburări ale glicemiei. Studiile au folosit aproximativ 1 până la 2 linguri de oțet la o masă. La o masă cu indice glicemic mic, efectul nu a apărut. [1][46][47]
La persoanele cu diabet de tip 2, oțetul a adus mici îmbunătățiri ale glicemiei à jeun. Folosit frecvent, mai ales nediluat, poate eroda smalțul dinților. [48][49]
Legume și leguminoase
În lista de alimente care scad glicemia rapid, legumele verzi contează mai ales prin ordinea mesei: legumele și proteina mâncate înaintea carbohidraților reduc urcarea glicemiei. [50][4]
Leguminoasele reduc răspunsul glicemic al mesei la persoane cu și fără diabet. Beta-glucanul din ovăz are efect acut, dar la persoane fără diabet ovăzul nu a schimbat glicemia à jeun sau HbA1c pe termen mai lung. [2][3][51][52]

Nucile pot aplatiza răspunsul unei mese cu carbohidrați, fără să fi modificat HbA1c sau riscul de diabet de tip 2. Semințele de in au cea mai bună dovadă din acest grup pentru glicemia à jeun. [53][54][55][56]
Condimente
În listele de alimente care scad glicemia rapid, scorțișoara apare frecvent, dar rezultatele favorabile sunt la persoane cu diabet de tip 2 sau prediabet, mai ales pentru glicemia à jeun. La persoane fără diagnostic nu avem date. [57][58][59][60]
Cassia conține cumarină, care în cantități mari poate afecta ficatul, în timp ce Ceylon conține doar urme. Schinduful a redus glicemia și HbA1c la diabet de tip 2, deci se discută cu medicul dacă iei deja tratament pentru glicemie. [61][62][63]
Curcumina a fost studiată la prediabet și diabet de tip 2, nu la femei cu glicemie normală. Formulele cu absorbție crescută au fost asociate cu afectare hepatică. [64][65]
Băuturi și ceaiuri

În listele de alimente care scad glicemia rapid apare des și ceaiul verde, dar el și extractele sale nu au îmbunătățit controlul glicemic. Ceaiul băut nu ridică probleme de siguranță la adulți, dar extractele concentrate au fost asociate cu afectare hepatică. [66][67][68]
Cofeina înainte de masă poate crește acut răspunsul glicemic, în timp ce consumul obișnuit de cafea, inclusiv decofeinizată, s-a asociat cu un risc mai mic de diabet de tip 2. Asocierea nu dovedește prevenție. [69][70][71]
Frunzele de dud au redus vârful postprandial în populații cu metabolism glucidic alterat. Hibiscusul are un singur studiu favorabil la persoane sănătoase. Pentru urzică nu avem dovadă că o infuzie băută acasă schimbă glicemia. [72][73][74]
Alimente care scad și glicemia, și tensiunea
Când cauți alimente care scad glicemia rapid și tensiunea, cele două rezultate trebuie separate. Ovăzul, ceaiul verde, sfecla roșie și rodia au date pe tensiune, mai ales la persoane cu valori deja crescute. Pentru leguminoase, meta-analizele nu sunt de acord, iar fructele de pădure nu au redus tensiunea. [75][76][77][78][79][80][81]
DASH are o dovadă mai bună pentru tensiune decât orice aliment izolat, dar nu a redus semnificativ glicemia à jeun. [82][83]
Ce schimbi la masă ca urcarea să fie mai mică
Mai important decât să cauți alimente care scad glicemia rapid este felul în care construiești masa. Cantitatea de carbohidrați dintr-o masă contează cel mai mult, iar tipul contează prin încărcătura glicemică. Încărcătura glicemică combină cantitatea de carbohidrat cu răspunsul produs. Este o descriere a mesei, nu o recomandare de restricție. [6][84]

Adăugarea de proteină la o masă cu carbohidrați a redus urcarea glicemiei cu aproximativ o treime la persoane fără diabet, dar a crescut în paralel răspunsul de insulină. Curba mai plată vine la pachet cu mai multă insulină, nu în locul ei. [5]
Legumele și proteina înaintea carbohidraților au redus urcarea glicemiei după masă. Pe termen lung, această strategie nu a modificat HbA1c după 16 săptămâni la persoane cu prediabet. [4][32]
Fibrele vâscoase au efect acut. OMS recomandă adulților cel puțin 25 g de fibre pe zi, provenite din alimente. Dacă iei fibre ca supliment, respectă distanța față de medicamente scrisă în prospect sau întreab-o pe farmacistă. [85][3]
Într-un studiu pe femei sănătoase, aceeași masă mâncată în 20 de minute a produs vârfuri mai mici decât atunci când a fost mâncată în 10 minute. Aceeași masă tinde să producă o urcare mai mare seara decât dimineața, dar efectul diferă după cronotip. [86][87][88]
Nu există o regulă valabilă pentru toată lumea despre micul dejun. La persoane sănătoase, studiile mici au dat rezultate diferite. [89][90]
Indicele glicemic, pe scurt
Indicele glicemic descrie răspunsul mediu la un aliment testat izolat, dar nu este fiabil ca instrument individual. Categoriile largi rămân utile. Două persoane pot răspunde foarte diferit la aceeași masă, iar la aceeași persoană răspunsul tinde să fie mai stabil. [91][92][93]
Ce ridică glicemia mai mult decât crezi
În medie, categoriile cu răspuns glicemic mai mare sunt cartofii, orezul, pâinea și unele cereale rafinate pentru micul dejun. Asta nu le transformă în alimente interzise. Indicele glicemic variază mult în interiorul aceleiași categorii. [94]
Fructele uscate, smoothie-urile și batoanele de cereale nu sunt, ca grup, „bombe glicemice ascunse”. Valorile măsurate sunt în general joase până la medii. [95][96][36]
Băuturile îndulcite cu zahăr sunt elementul cu cea mai consistentă asociere pe termen lung cu riscul de diabet de tip 2. Sucul de fructe are un semnal mult mai slab și nu este echivalent. [35][97]
Îndulcitorii fără calorii nu cresc glicemia în momentul în care îi consumi. Pe termen lung nu știm dacă influențează riscul de diabet, iar recomandarea OMS de a nu-i folosi pentru controlul greutății sau prevenția bolilor cronice este condiționată. Un studiu de două săptămâni a găsit că zaharina și sucraloza au crescut răspunsul glicemic, iar aspartamul și stevia nu, cu diferențe mari între persoane. [98][99][100]
Când mergi la medic
-
Mergi cât mai curând.
Dacă urinezi mult mai des, ți-e sete tot timpul, vezi încețoșat sau slăbești fără să-ți explici de ce, mergi la medic cât mai curând. Pot fi semne de glicemie mare. [101][102]
-
Spune-i medicului.
Dacă ai infecții urinare sau micoze care revin, răni care se vindecă greu, pete închise la culoare pe gât sau la axile ori amorțeli în mâini și picioare, spune-i medicului. Pot avea legătură cu glicemia. [102]
-
Episoade care se repetă.
Dacă ai episoade repetate de tremur, transpirații, palpitații, foame bruscă sau confuzie, mai ales dacă trec când mănânci, spune-i medicului. Aceste episoade se investighează. [25][103]
În România, SRDNBM recomandă testarea de la 45 de ani, iar ghidurile internaționale de la 35. Cu kilograme în plus și încă un factor de risc, testarea se face mai devreme. Nu există un program național de screening pentru persoanele sănătoase, iar testarea o recomandă medicul de familie. [26][101][104][105]
După ADA și SRDNBM, criteriile pentru diabet includ HbA1c ≥6,5%, glicemie à jeun ≥126 mg/dL sau TTGO la două ore ≥200 mg/dL. Pentru prediabet: HbA1c 5,7–6,4%, glicemie à jeun 100–125 mg/dL sau TTGO la două ore 140–199 mg/dL. [101][26]

Insulinemia și HOMA-IR pot fi folosite de unii medici, dar nu fac parte din criteriile standard de diagnostic. [101][26]
Dacă ai diabet și iei tratament, schimbările mari de alimentație, inclusiv reducerea carbohidraților, se discută cu medicul. [25][106]
Dacă iei tratament pentru glicemie
Dacă iei tratament pentru glicemie, discută cu medicul înainte de folosirea regulată a oțetului, scorțișoarei sau schindufului. Extractul de ceai verde interacționează cu nadolol, atorvastatină și raloxifen. [63]
În sarcină, alăptare și la copii, dozele le stabilește medicul. Schinduful peste cantitățile alimentare și cantitățile mari de scorțișoară nu sunt considerate sigure în sarcină. [63]
Întrebări frecvente
Dintre alimente care scad glicemia rapid, oțetul poate aplatiza răspunsul unei mese cu carbohidrați rafinați. Pentru glucoza deja crescută, mișcarea ușoară este mai bine documentată. [7][1]
250 ml de suc de lămâie cu pâine au redus și au întârziat vârful la persoane sănătoase. O felie peste mâncare nu a fost testată. [44]
Este creșterea glicemiei după masă. La o persoană fără diabet, nu există un prag universal care să transforme automat un vârf într-o problemă. [15][13][14]
Nu poți stabili asta după simptome. Dacă există motive de verificare, glicemia à jeun și HbA1c sunt mai utile decât un senzor folosit fără indicație medicală. [19][20][21]
Nu avem date că un vârf izolat produce o vătămare la o persoană cu analize normale. Analizele rămân importante când există factori de risc sau simptome. [16][17][18][26]
Fructele cu carbohidrați pot ridica glicemia. Fructul întreg are date mai bune pe termen lung decât sucul, iar fructele de pădure pot aplatiza răspunsul unei mese. [34][37]
Ceaiul verde nu a îmbunătățit controlul glicemic. Frunzele de dud au date pentru vârful postprandial, iar ceaiul neîndulcit poate ajuta prin înlocuirea unei băuturi cu zahăr. [66][67][72][35]
Când cauți alimente care scad glicemia rapid și tensiunea, efectele apar mai ales la persoane cu valori crescute. DASH are dovezi mai bune pe tensiune decât un aliment izolat. [75][77][78][79][82]
Diferența la o masă se vede în aceeași zi. HbA1c reflectă aproximativ ultimele două până la trei luni, iar dacă analizele sunt normale este posibil să nu se schimbe nimic măsurabil. [25][32]
Ce merită să faci mai departe
Dacă ai ajuns aici căutând alimente care scad glicemia rapid, începe cu lucrurile care au cea mai bună dovadă: observă cantitatea de carbohidrați din masă, adaugă mișcare și construiește masa astfel încât proteina și legumele să vină înaintea carbohidraților. Dacă ai simptome repetate sau factori de risc, cere medicului analizele potrivite. [6][7][4][26]
Disclaimer medical: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește evaluarea, diagnosticul sau recomandarea unui medic.
Revizuit medical de
Adrian Buzoi
Expert Kindora – Medic nutriționist, rezident în specialitatea Diabet, Nutriție și Boli Metabolice
Surse
- [1] Shishehbor F et al. Diabetes Res Clin Pract 2017;127:1–9. DOI 10.1016/j.diabres.2017.01.021.
- [2] Hafiz MS et al. Eur J Nutr 2022;61:809–824. DOI 10.1007/s00394-021-02685-y.
- [3] Zurbau A et al. Eur J Clin Nutr 2021;75:1540–1554. DOI 10.1038/s41430-021-00875-9.
- [4] Kim J et al. Clin Nutr Res 2026;15(1):55–63. DOI 10.7762/cnr.2025.0027.
- [5] Wolever TMS et al. J Nutr 2024. DOI 10.1016/j.tjnut.2024.07.011.
- [6] Bao J et al. Am J Clin Nutr 2011;93:984–996. DOI 10.3945/ajcn.110.005033.
- [7] Buffey AJ et al. Sports Med 2022. DOI 10.1007/s40279-022-01649-4.
- [8] Wyatt P et al. Nature Metabolism 2021. DOI 10.1038/s42255-021-00383-x.
- [9] Gaylor CM et al. Neurosci Biobehav Rev 2022. DOI 10.1016/j.neubiorev.2022.104824.
- [10] Monk TH. Clin Sports Med 2005;24:e15–e23. DOI 10.1016/j.csm.2004.12.002.
- [11] Reyner LA et al. Physiol Behav 2012;105(4):1088–1091. DOI 10.1016/j.physbeh.2011.11.025.
- [12] Orr WC et al. Physiol Behav 1997;62(4):709–712. DOI 10.1016/S0031-9384(97)00012-7.
- [13] Freckmann G et al. J Diabetes Sci Technol 2007;1(5):695–703. DOI 10.1177/193229680700100513.
- [14] Shah VN et al. J Clin Endocrinol Metab 2019;104(10):4356–4364. DOI 10.1210/jc.2018-02763.
- [15] International Diabetes Federation. Guideline for Management of Postmeal Glucose in Diabetes, 2011.
- [16] DECODE Study Group. Arch Intern Med 2001;161(3):397–405. DOI 10.1001/archinte.161.3.397.
- [17] Holman RR et al. (ACE). Lancet Diabetes Endocrinol 2017;5(11):877–886. DOI 10.1016/S2213-8587(17)30309-1.
- [18] Holman RR et al. (NAVIGATOR). N Engl J Med 2010;362:1463–1476. DOI 10.1056/NEJMoa1001122.
- [19] Rayas MS, Salehi M. Non-Diabetic Hypoglycemia. Endotext, 2024.
- [20] Mizoguchi T et al. Sci Rep 2025;15. DOI 10.1038/s41598-025-91544-5.
- [21] ADA. Standards of Care in Diabetes—2025, Section 7: Diabetes Technology.
- [22] Liao X et al. Eur J Med Res 2026. DOI 10.1186/s40001-026-03920-0.
- [23] Richardson KM et al. Int J Behav Nutr Phys Act 2024;21:143. DOI 10.1186/s12966-024-01692-6.
- [24] Universitatea din Göteborg. No evidence that continuous glucose monitors improve health in people without diabetes. Comunicat, 04.08.2026.
- [25] ADA. Standards of Care in Diabetes—2025, Section 6: Glycemic Goals and Hypoglycemia. Diabetes Care 48(Suppl.1):S128.
- [26] Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. Ghidul SRDNBM 2021.
- [27] Matthews KA et al. J Am Coll Cardiol 2009;54(25):2366–73. DOI 10.1016/j.jacc.2009.10.009.
- [28] Greendale GA et al. JCI Insight 2019;4(5):e124865. DOI 10.1172/jci.insight.124865.
- [29] Zuraikat FM, Laferrère B, Cheng B, Scaccia SE, Cui Z, Aggarwal B, Jelic S, St-Onge MP. Chronic Insufficient Sleep in Women Impairs Insulin Sensitivity Independent of Adiposity Changes. Diabetes Care. 2024;47(1):117–125. DOI 10.2337/dc23-1156.
- [30] Reynolds AN et al. Diabetologia 2016. DOI 10.1007/s00125-016-4085-2.
- [31] Slebe R et al. Diabetes Res Clin Pract 2024;210:111638. DOI 10.1016/j.diabres.2024.111638.
- [32] Shukla AP et al. Nutrients 2023;15(20):4452. DOI 10.3390/nu15204452.
- [33] Perreault L et al. (DPP). Diabetes Care 2009. DOI 10.2337/dc09-0523.
- [34] Muraki I et al. BMJ 2013;347:f5001. DOI 10.1136/bmj.f5001.
- [35] Imamura F et al. BMJ 2015;351:h3576. DOI 10.1136/bmj.h3576.
- [36] Crummett LT, Grosso RJ. Nutrients 2022;14(21):4565. DOI 10.3390/nu14214565.
- [37] Törrönen R et al. Br J Nutr 2012;107(10):1445–51. DOI 10.1017/S0007114511004557.
- [38] Avendano EE et al. Am J Clin Nutr 2026. DOI 10.1016/j.ajcnut.2026.101304.
- [39] Castro-Acosta ML et al. J Nutr Biochem 2017;49:53–62. DOI 10.1016/j.jnutbio.2017.07.013.
- [40] Bahari H et al. Diabetes Metab Syndr 2024. DOI 10.1016/j.dsx.2024.102940.
- [41] Zhu L et al. Nutrients 2019;11(5):952. DOI 10.3390/nu11050952.
- [42] Zhang X et al. J Nutr 2022. DOI 10.1093/jn/nxac126.
- [43] Li et al. Front Nutr 2025. DOI 10.3389/fnut.2025.1724786.
- [44] Freitas D et al. Eur J Nutr 2021;60(1):113–122. DOI 10.1007/s00394-020-02228-x.
- [45] Freitas D et al. Eur J Nutr 2022;61(3):1621–1636. DOI 10.1007/s00394-021-02762-2.
- [46] Östman E et al. Eur J Clin Nutr 2005;59(9):983–988. DOI 10.1038/sj.ejcn.1602197.
- [47] Liatis S et al. Eur J Clin Nutr 2010;64(7):727–732. DOI 10.1038/ejcn.2010.89.
- [48] Arjmandfard D et al. Front Nutr 2025;12:1528383. DOI 10.3389/fnut.2025.1528383.
- [49] Anderson S et al. J Med Food 2021;24(8):894–896. DOI 10.1089/jmf.2020.0108.
- [50] Shukla AP et al. Diabetes Care 2015;38(7):e98–e99.
- [51] Noronha JC et al. Eur J Clin Nutr 2023. DOI 10.1038/s41430-022-01176-5.
- [52] Hjorth T et al. (CarbHealth). Am J Clin Nutr 2025. DOI 10.1016/j.ajcnut.2025.06.018.
- [53] Kendall CWC et al. Eur J Clin Nutr 2011;65:696–702. DOI 10.1038/ejcn.2011.12.
- [54] Tindall AM et al. Am J Clin Nutr 2019;109(2):297–314. DOI 10.1093/ajcn/nqy236.
- [55] Becerra-Tomás N et al. Am J Clin Nutr 2021;113(1):50–64. DOI 10.1093/ajcn/nqaa358.
- [56] Kavyani Z et al. J Funct Foods 2023;111:105816. DOI 10.1016/j.jff.2023.105816.
- [57] Allen RW et al. Ann Fam Med 2013;11(5):452–459. DOI 10.1370/afm.1517.
- [58] Deyno S et al. Diabetes Res Clin Pract 2019;156:107815. DOI 10.1016/j.diabres.2019.107815.
- [59] Ojo O et al. Endocrines 2025;6(1):3. DOI 10.3390/endocrines6010003.
- [60] Romeo GR et al. J Endocr Soc 2020;4(11):bvaa094. DOI 10.1210/jendso/bvaa094.
- [61] BfR. FAQ on coumarin in cinnamon and other foods.
- [62] Kim YS et al. Int J Mol Sci 2023;24(18):13999. DOI 10.3390/ijms241813999.
- [63] NCCIH. Green Tea. · Cinnamon. · Fenugreek.
- [64] Bahari H et al. Food Sci Nutr 2026;14:e71748. DOI 10.1002/fsn3.71748.
- [65] NCCIH. Turmeric.
- [66] Zheng XX et al. Am J Clin Nutr 2013;97(4):750–762. DOI 10.3945/ajcn.111.032573.
- [67] Yu J et al. Diabetes Metab J 2017;41(4):251–262. DOI 10.4093/dmj.2017.41.4.251.
- [68] LiverTox (NIDDK/NIH). Green Tea.
- [69] Emami MR et al. Complement Ther Med 2019;44:282–290. DOI 10.1016/j.ctim.2019.05.003.
- [70] Moisey LL et al. Am J Clin Nutr 2008;87(5):1254–1261. DOI 10.1093/ajcn/87.5.1254.
- [71] Ding M et al. Diabetes Care 2014;37(2):569–586.
- [72] Phimarn W et al. Eur J Nutr 2017;56(4):1509–1521. DOI 10.1007/s00394-016-1197-x.
- [73] Zulfiqar S et al. Hum Nutr Metab 2022;29:200164. DOI 10.1016/j.hnm.2022.200164.
- [74] Willcox ML et al. Front Pharmacol 2021;12:777561. DOI 10.3389/fphar.2021.777561.
- [75] Xi H et al. J Acad Nutr Diet 2023. DOI 10.1016/j.jand.2022.11.010.
- [76] Khalesi S et al. Eur J Nutr 2014. DOI 10.1007/s00394-014-0720-1.
- [77] Benjamim CJR et al. Front Nutr 2022. DOI 10.3389/fnut.2022.823039.
- [78] Ghaemi F et al. Phytother Res 2023;37(10):4429–41. DOI 10.1002/ptr.7952.
- [79] Jayalath VH et al. Am J Hypertens 2014;27(1):56–64. DOI 10.1093/ajh/hpt155.
- [80] Reyneke GL et al. Adv Nutr 2023;14(4):637–51. DOI 10.1016/j.advnut.2023.04.002.
- [81] Xu L et al. Front Nutr 2021. DOI 10.3389/fnut.2021.747884.
- [82] Siervo M et al. Br J Nutr 2015;113(1):1–15. DOI 10.1017/S0007114514003341.
- [83] Zhao P et al. Front Nutr 2026. DOI 10.3389/fnut.2026.1738410.
- [84] Brand-Miller JC et al. J Nutr 2003;133:2728–2732. PMID 12949357.
- [85] WHO. Carbohydrate intake for adults and children: WHO guideline, 2023. PMID 38986496.
- [86] Saito Y, Kajiyama S, Nitta A, et al. Eating Fast Has a Significant Impact on Glycemic Excursion in Healthy Women: Randomized Controlled Cross-Over Trial. Nutrients 2020;12(9):2767. DOI 10.3390/nu12092767.
- [87] Leung GKW et al. Clin Nutr 2019;38(1):465–471. DOI 10.1016/j.clnu.2017.11.010.
- [88] Stutz B et al. Eur J Nutr 2024;63:3111–3123. DOI 10.1007/s00394-024-03372-4.
- [89] Ogata H et al. Br J Nutr 2019;122(4):431–440. DOI 10.1017/S0007114519001235.
- [90] Kanazawa Y et al. Nutr Metab (Lond) 2025;22. DOI 10.1186/s12986-025-00975-4.
- [91] Matthan NR et al. Am J Clin Nutr 2016;104(4):1004–1013. DOI 10.3945/ajcn.116.137208.
- [92] Zeevi D et al. Cell 2015;163(5):1079–1094. DOI 10.1016/j.cell.2015.11.001.
- [93] Berry SE et al. Nat Med 2020;26:964–973. DOI 10.1038/s41591-020-0934-0.
- [94] Atkinson FS et al. Am J Clin Nutr 2021;114(5):1625–1632. DOI 10.1093/ajcn/nqab233.
- [95] Viguiliouk E et al. Nutr Diabetes 2018;8:59. DOI 10.1038/s41387-018-0066-5.
- [96] Zhu R et al. Nutrients 2018;10(6):694. DOI 10.3390/nu10060694.
- [97] Malik VS et al. Diabetes Care 2010;33(11):2477–2483. DOI 10.2337/dc10-1079.
- [98] Nichol AD et al. Eur J Clin Nutr 2018;72:796–804. DOI 10.1038/s41430-018-0170-6.
- [99] WHO. Use of non-sugar sweeteners: WHO guideline, 2023.
- [100] Suez J et al. Cell 2022;185(18):3307–3328. DOI 10.1016/j.cell.2022.07.016.
- [101] ADA. Standards of Care in Diabetes—2025, Section 2: Diagnosis and Classification. Diabetes Care 48(Suppl.1):S27.
- [102] CDC. Symptoms of Diabetes.
- [103] Sulaiman RA. J Lab Precis Med 2021. DOI 10.21037/jlpm-20-102.
- [104] USPSTF. Screening for Prediabetes and Type 2 Diabetes, 2021.
- [105] CNAS. Programul Național de Diabet Zaharat.
- [106] Colberg SR et al. Physical Activity/Exercise and Diabetes: ADA Position Statement. Diabetes Care 2016;39(11):2065. DOI 10.2337/dc16-1728.