Legătura dintre consumul de ouă și nivelul colesterolului

Ouăle sunt considerate un aliment de bază în multe diete, nu doar datorită versatilității lor culinare, ci și pentru profilul lor nutrițional bogat. Acestea sunt o sursă excelentă de proteine complete, conținând toți cei nouă aminoacizi esențiali necesari pentru construirea și repararea țesuturilor, inclusiv a masei musculare. Dr. Adrian Buzoi, medic nutriționist, explică modul în care consumul de ouă poate influența colesterolul.

rețetă low carb high protein, keto, paleo ouă umplute cu ton — rețetă ouă umplute cu ton

Beneficiile oului

Proteina din ouă are o valoare biologică ridicată, ceea ce înseamnă că este utilizată eficient de organism. Un ou furnizează aproximativ 6–6,3 grame de proteină.

Pe lângă proteine, ouăle sunt bogate într-o varietate de vitamine esențiale, inclusiv vitaminele A, B2 (riboflavină), B5, B6, B12, D, E și K. De asemenea, ouăle conțin minerale importante precum fosfor, seleniu, calciu, zinc, fier, iod și magneziu.

Ouăle oferă și grăsimi sănătoase, în principal mononesaturate și polinesaturate. În ouăle îmbogățite se pot găsi inclusiv acizi grași omega-3, care susțin sănătatea cardiovasculară. Consumul acestor ouă poate fi o opțiune valoroasă pentru persoanele care nu consumă suficiente alimente bogate în mod natural în omega-3.

Un alt nutrient important găsit în ouă este colina, esențială pentru sănătatea creierului, structura membranei celulare și semnalizarea nervoasă. Un ou fiert tare conține aproximativ 100–147 mg de colină, o parte semnificativă din doza zilnică recomandată.

În plus, gălbenușurile de ou conțin cantități mari de luteină și zeaxantină, antioxidanți care contribuie la sănătatea ochilor și reduc riscul de degenerescență maculară și cataractă.

Ce este colesterolul și ce alimente îl influențează

Colesterolul este o substanță ceroasă, asemănătoare grăsimii, esențială pentru buna funcționare a organismului. Acesta îndeplinește roluri importante: construirea membranelor celulare, producerea hormonilor (estrogen, testosteron, hormoni adrenali), sinteza vitaminei D și producerea acizilor biliari care ajută la digestie și absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K).

Organismul produce tot colesterolul de care are nevoie, în principal în ficat, iar în sânge, colesterolul este transportat de lipoproteine:

LDL (colesterolul „rău”) – în exces, poate duce la acumularea de plăci în artere (ateroscleroză), crescând riscul de boli cardiovasculare.
HDL (colesterolul „bun”) – ajută la eliminarea colesterolului din organism.
VLDL – transportă trigliceride și contribuie la formarea plăcilor aterosclerotice.

Alimente care pot crește colesterolul LDL:

Grăsimi saturate: carne roșie, mezeluri, lactate integrale (smântână, lapte integral, unt, brânză), produse de patiserie, alimente prăjite, uleiuri tropicale (palmier, cocos).
Grăsimi trans: alimente prăjite, produse de patiserie și cofetărie industriale, alimente cu „uleiuri hidrogenate”.
Colesterolul alimentar: gălbenușuri de ou, carne, brânză – deși nu determină întotdeauna o creștere semnificativă a colesterolului din sânge la majoritatea persoanelor.

Cum influențează consumul de ouă nivelul colesterolului

Preocupările istorice privind ouăle și colesterolul au pornit de la faptul că gălbenușul conține aproximativ 186–200 mg de colesterol per ou. Însă, cercetările recente oferă o imagine mai echilibrată.

Ce spune studiile:

Un studiu din 2025 (Universitatea Monash) a arătat că adulții în vârstă care consumau ouă de 1–6 ori pe săptămână aveau un risc mai mic de boli cardiovasculare.

Un alt studiu din 2024 a demonstrat că 12 ouă fortificate consumate săptămânal, timp de 4 luni, nu au crescut colesterolul la persoane cu risc cardiovascular.

Deși unele studii observă o ușoară creștere a LDL, aceasta este adesea însoțită de o creștere paralelă a HDL, menținând un raport echilibrat LDL/HDL.

Efectele variază de la o persoană la alta

Aproximativ 70% dintre oameni sunt hipo-respondenți, adică colesterolul alimentar le afectează foarte puțin colesterolul din sânge.
Un studiu observațional din 2019 (Northwestern Medicine) a asociat un consum mai ridicat de ouă cu un risc crescut de boli cardiovasculare și mortalitate, însă acest tip de studii are limitări (evaluarea unei singure etape din dietă, factori de stil de viață necontrolați etc.).

Meta-analizele arată rezultate mixte:

Unele nu arată nicio asociere între consumul moderat de ouă și riscul cardiovascular.
Altele sugerează un risc ușor crescut pentru mortalitatea generală sau prin cancer la consumuri mai mari (peste 0,5–1,5 ouă/zi), dar nu consistent pentru bolile de inimă.