Vitamina B9

Ce este vitamina B9? Vitamina B9 beneficii și rol în organism

Vitamina B9, cunoscută și sub denumirea de acid folic, face parte din complexul de vitamine B, alături de:

• – Tiamină (vitamina B1)
• – Riboflavină (vitamina B2)
• – Niacină (vitamina B3)
• – Acid pantotenic (vitamina B5)
• – vitamina B6
• – Biotina (vitamina B7)
• – vitamina B12

Vitamina B9 oferă beneficii numeroase, întrucât ea este vitamina care gestionează producția și diviza celulelor roșii, jucând un rol esențial în formarea și sinteza ADN-ului. Mai mult decât atât, acidul folic se implică în metabolizarea aminoacizilor din carbohidrați, oferindu-ne energie pe parcursul zilei.

La ce ajută acidul folic? Specialiștii recomandă să iei acid folic pentru sarcină, căci un nivel optim nutritiv diminuează riscurile de malformații congenitale ale sistemului nervos, cardiac, chiar și urinar.

Această vitamină face eforturi să prevină declinul cognitiv, menținându-ne mintea limpede și funcțională pe o perioadă lungă de timp, neafectată de bătrânețe. Studiile sugerează că un aport adecvat de vitamina B9 poate ajuta la protejarea împotriva afecțiunilor neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, prin reducerea nivelului de homocisteină, un compus asociat cu deteriorarea celulelor nervoase. De-a lungului timpului, s-au efectuat diverse studii care au scos la iveală că vitamina B9 poate și să amelioreze depresia și să îmbunătățească starea de spirit și gestionarea emoțiilor. Acest lucru se întâmplă datorită rolului său în sinteza neurotransmițătorilor precum serotonina, care este implicată în reglarea emoțiilor și a bunăstării mentale.

Nu în ultimul rând, se pare că acidul folic ar putea să împiedice dezvoltarea anumitor boli de inimă, inclusiv accident vascular cerebral, prin menținerea nivelului de homocisteină în parametri optimi.

Dar mai sunt încă multe de spus despre cât de benefică este această vitamină pentru noi, așa că dacă ți-am trezit curiozitatea, hai să explorăm împreună cât de mult ne poate ajuta vitamina B9 să avem o viață lungă, sănătoasă și plină de energie.

Importanța vitaminei B9 în nutriție 

Acidul folic este una dintre cele 9 vitamine hidrosolubile. Acest lucru înseamnă că procesul de dizolvare în organism este mult mai rapid. Ea se dizolvă în apă, iar excesele sunt imediat eliminate prin sistemul excretor, așa că organismul nu păstrează rezerve de B9 semnificative. De aceea, noi avem nevoie de acest nutrient în cantități potrivite în fiecare zi (din alimente sau suplimente), pentru a ne asigura o absorbție completă care să ne poate ajuta corpul pe deplin.

În general, ni se recomandă să căutăm absorbția pe cale naturală, din mâncare, atunci când este posibil. Există alimente înzestrate cu numeroși nutrienți, care lucrează împreună pentru a ne menține corpul sănătos. Drept urmare, absorbția naturală va favoriza și extragerea a mai mulți nutrienți, nu doar B9, ci și antioxidanți naturali, care să ajute la menținerea unei vieți lungi și sănătoase.

Poți să găsești B9 în numeroase alimente, cele mai bogate fiind spanacul, ficatul de vită, asparagus și varza de Bruxelles, dar și alimente fortificate, cum ar fi lactatele, sucurile sau anumite cereale. Ține minte, însă, că ficatul nu este recomandat femeilor însărcinate.

Cu toate acestea, uneori absorbția naturală e inhibată de anumite afecțiuni medicale, spre exemplu, precum boala Crohn, o tulburare a tractului digestiv. În astfel de situații suplimentele alimentare se pot dovedi cu adevărat utile. 

Forme ale vitaminei B9

Există 4 forme principale de vitamina B9:

Folatul

Este forma naturală de B9, pe care o găsim în alimente. Numele provine din cuvântul de origine latină ,,folium”, care înseamnă frunză, întrucât se găsește, în mare parte, în legumele cu frunze verzi. Este convertit în sistemul digestiv în forma biologic activă de metilfolat și are o rată rapidă de absorbție. Cu toate acestea, el poate fi cu ușurință pierdut din alimente prin gătire sau procesare.

Surse de vitamina B9

Asemenea tuturor nutrienților, vitamina B9 lucrează intens pentru a ne ajuta să menținem bunăstarea fizică, dar și mentală. Rolul ei principal este să ne mențină celulele sănătoase și să ne asigure suport în procesul de creștere, oferind totodată o stare de spirit pozitivă, minimalizând riscurile unor dezechilibre emoționale.

Această vitamină poate fi găsită într-o varietate amplă de alimente, sub formă de folați, dar și suplimentele sunt o alternativă utilă atunci când organismul are nevoie de un surplus nutritiv. Forma de B9 din suplimente este cea sintetică, ce poartă numele de acid folic. 

Cu toate că reprezintă forma naturală a acestui nutrient, folatul are o rată mai mică de absorbție, de aceea, în perioadele în care corpul este supus schimbărilor și are nevoie de ajutor nutritiv, specialiștii recomandă administrarea suplimentelor. Un exemplu perfect ar fi în sarcină. E o perioadă în care corpul mamei este solicitat de nevoile fătului, iar aportul  trebuie crescut  pentru a putea sutine atât nevoile proprii , cât și pe cele ale copilului.

Așadar, care sunt cele mai bune resurse pentru a dispune de un nivel optim de vitamina B9?

Vitamina B9 alimente

Nu e o misiune atât de grea să integrezi în dietă alimente bogate în vitamina B9, deoarece acest nutrient valoros este îndeajuns de versatil încât să mulțumească atât gusturile iubitorilor de produse de origine animală, dar și pe cele ale vegetarienilor sau chiar ale veganilor.

Vitamina B9 există în alimente precum:

Alimente de origine animală:

Alimente de origine vegetală:

Alimente fortificate:

Anumite studii au descoperit că o diferență între alimentele fortificate și cele înzestrate natural cu vitamina B9, ar fi că cele fortificate au o rată mai mare de absorbție decât folații din alimentele naturale. Acest lucru ar putea fi explicat de faptul că acidul folic, varianta artificială a vitaminei, se absoarbe mai bine în organism.

Pe de altă parte, sunt studii care contrazic acest punct de vedere. Unii specialiști consideră că enzima folosită de organism pentru a înghiți acidul folic din alimentele fortificare nu este atât de eficientă, ceea ce ar putea lăsa depuneri de acid folic nemetabolizat. Aceasta se întâmplă deoarece acidul folic trebuie transformat în forma activă, 5-metiltetrahidrofolat (5-MTHF), prin intermediul unei enzime numite MTHFR. Unele persoane au mutații genetice la nivelul genei MTHFR, care încetinesc sau reduc eficiența acestei conversii.

O soluție pentru pentru aceste persoane ar fi utilizarea suplimentelor care conțin L-metilfolat, forma deja activată a vitaminei B9. Aceasta este absorbită mai ușor și nu necesită conversia prin enzima MTHFR, ceea ce o face o opțiune mai sigură pentruaceștia.

Vitamina B9 suplimente

Dacă folații se găsesc în mod natural în alimente, acidul folic predomină hrana fortificată și suplimentele alimentare. 

Deci ce este acid folic? El este o formă de folat concepută să reziste la soare și căldură, iar din acest motiv o face ideală pentru utilizarea în alimente procesate. Această formă nu se degradează ușor în timpul gătitului sau depozitării, păstrându-și eficiența.

Acidul folic oferă beneficii multe în organism. În general, suplimentele cu B9 se iau pentru a trata o deficiență sau pentru a feri organismul de una, dacă te afli într-o grupă de risc. Oamenii își procură cel mai des doza zilnică optimă din resurse alimentare, cum ar fi din carnea de vită, legume, fructe și numeroase alimente fortificate, suplimentele cu B9 fiind mai degrabă destinate:

Ce conține acidul folic sub forma de supliment? Suplimentele alimentare cu acid folic se găsesc pe piață atât în formă singulară, adică doar acid folic, sau combinate cu alte vitamine și minerale. Un exemplu ar fi cele din complexul de vitamine B (B1, B2, B3, B5, B6, B12), care au roluri importante în menținerea sănătății sistemului nervos, metabolismului energetic și stării generale de bine.

Suplimentele de vitamina B9 se iau în cea mai mare parte pe cale orală, sub formă de:

• – pastile care se înghit cu apă
• – comprimate efervescente
• – comprimate masticabile
• – picături ce se adaugă în mâncare sau lichide, în funcție de instrucțiunile de administrare
• – forme de suplimente sublinguale sau spray-uri, care sunt utilizate pentru o absorbție mai rapidă și eficientă, în special la persoanele care au probleme de digestie

Ca orice alt medicament, suplimentele pe cale orală pot să provoace și efecte adverse, alertate de organism.

Studiile sugerează că dozele zilnice de acid folic care depășesc 1.000 mcg (1 mg) pe zi pot fi asociate cu riscuri și efecte adverse, în special în cazul utilizării pe termen lung.

Acid folic reacții adverse:

• – iritații la nivelul pielii
• – mâncărimi
• – roșeață
• – dificultate de respirație
• – probleme de somn
• – confuzie 
• – iritabilitate

Se preferă consumul suplimentelor fără mâncare, întrucât au un procent de absorbție de 100%, spre deosebire de administrarea cu mâncare, ce scade procentul la 85%.

Mai mult decât atât, există și varianta injectabilă, efectuată de un personal specializat, pentru o accelerare a procesului de absorbție.

Un mic sfat atunci când cumperi vitamine cu B9 în vederea sarcinii: S-ar prea putea să vezi pe eticheta cu ingrediente că suplimentul tău conține folați naturali, cum ar fi 5-MTHF, în locul acidului folic. Această formă de supliment poate să fie benefică, spre exemplu, celor care suferă de polimorfismul genei MTHFR, întrucât ea împiedică procesul de convertire în forma ei activă; în ceea ce privește sarcina, însă, 5-MTHF se recomandă în cazul femeilor însărcinate cu mutație MTHFR.

Acid folic administrare: Deci câte pastile de acid folic se iau pe zi? Doza de acid folic dintr-o pastilă depinde foarte mult de tipul de supliment și concentrația în care se găsește în acesta. Spre exemplu, organismul unui adult fără probleme de sănătate are nevoie de 400 de mcg pentru a împlini doza zilnică recomandată, iar suplimentele conțin între 400 la un adult sănătos și 600 mcg pentru femeile însărcinate. 

În funcție de problemele de sănătate cu care te poți confrunta, doza poate să urce până la 1000 de mcg și chiar mai mult pentru persoanele aflate într-o schemă de tratament. Aceste limite se impun pentru formele artificiale ale vitaminei, cum ar fi acidul folic.

De aceea este foarte important să urmărești cu atenție instrucțiunile de administrare și să nu iei doze mai mari decât cele recomandate în prospect, pentru a nu ajunge să te confrunți cu efecte adverse ale unui posibil supradozaj.

Acid folic beneficii pentru sănătate

Din complexul de vitamine B, sigur au ajuns și la urechile tale vitamina B6, care dirijează procesul metabolic, sau vitamina B12, care îmbunătățește starea de spirit.

Dar vitamina B9 aduce și ea multiple efecte avantajoase, fără de care organismul ar putea avea de suferit.

Vitamina B9 beneficii:

Esențială în perioada de sarcină

Sarcina avea un curs diferit până acum 50 de ani când s-a descoperit că un nivel scăzut de B9 crește riscurile unei sarcini cu complicații. De aceea, se recomandă să iei acid folic în sarcină.

Corpul femeii tinde să asimileze mai greu resursele de acid folic, de aceea e necesar ca în primele săptămâni de sarcină și chiar înainte, dacă este posibil, să se înceapă administrarea de suplimente cu acid folic, cea mai des utilizată formă de vitamina B9 care poate să prevină apariția malformațiilor congenitale.

Potrivit US Preventative Services Task Force, specialiștii recomandă suplimente zilnice de 400-800 de mcg de acid folic în sarcină, alături de consumul de alimente cât mai variate, bogate în resurse nutritive de folați cu o lună înainte de sarcină și în primele 2-3 luni.

Se implică în ocrotirea inimii

S-a constatat că folatul, în asociere cu alte vitamine B, precum vitamina B6, dar mai ales B12, ar putea să construiască un scut de protecție în jurul inimii, întrucât reușesc să mențină homocisteina la un nivel optim. 

Ameliorează simptomele depresiei

Încearcă să protejeze organismul de cancer

Vitamina B9 ar putea preveni anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel de colon sau de sân. Explicația ar fi că acest nutrient gestionează procesul de diviziune celulară și de  sinteza al ADN ului.

Ar putea împiedica declinul cognitiv

Ca și în cazul prevenirii cancerului, e necesară o analiză mai detaliată a potențialului ajutor pe care vitamina B9 îl poate aduce în împiedicarea declinului cognitiv.

De asemenea, acest nutrient valoros organismului ar mai putea fi eficient în cazul:

• – autismului declanșat în perioada de sarcină, la copil
• – ameliorării deficienței, pe fondul tratamentului cu metotrexat
• – tratării infertilității, la bărbați
• – încetinirii bolilor de ficat
• – pierderii auzului și a vederii, în cazul vârstnicilor

Deficiența de vitamina B9

De obicei, deficiența cu B9 este destul de rară. Ea apare mai mult atunci când organismul suferă mai multe pierderi nutritive, spre exemplu, pe fondul unor probleme de sănătate sau a aportului insuficient. 

Deficiența se ivește atunci când nivelul nutritiv de care organismul nostru are nevoie pentru un demers optim este mai scăzut decât necesar. Putem spune că ne aflăm într-un deficit de acid folic atunci când aportul zilnic atinge sub 400 de mcg, doza pe care ar trebui să o obțină un adult sănătos, din consumul unei diete adecvate cu vitamina B9 din alimente. 

Această doză poate să difere în funcție de anumite probleme de sănătate, vârstă sau chiar sex. Spre exemplu, acidul folic în sarcină, dar și pentru femeile care alăptează, este recomandat de medici pentru a suplini nevoile nutritive ale fătului, aproximativ 600 mcg/zi în timpul sarcinii. Ele sunt procurate de la mamă, dar și pentru că vitamina B9 are un rol foarte important în demersul sarcinii, acționând în formarea optimă a sistemului nervos, a creierului și a coloanei vertebrale. 

Sub un risc constant de deficiență trăiesc și cei cu o mutație genetică numită polimorfismul genei MTHFR. Această tulburare nu permite convertirea vitaminei B9 în forma ei activă.

În categorie de risc se află și cei cu dieta limitată, care nu consumă alimente bogate în B9. Un regim alimentar optimizat pentru aportul de folați ar trebui să fie echilibrat, atât în alimente de origine animală, cât și vegetală. Cea mai bogată resursă de B9 se găsește în ficatul de vită, dar alte surse ar mai fi și multiple fructe, legume, nuci, semințe și multiple alimente fortificate, cum ar fi pâinea sau pastele. Ficatul de vită, deși este resursa cea mai bogată de B9, nu este recomandat persoanelor însărcinate.

La fel de predispuși sunt și cei care se confruntă cu anumite probleme de sănătate ce impun adaos nutritiv.

Simptomele deficienței de vitamina B9

Dacă ai un nivel de acid folic scăzut în organism, acest lucru se poate materializa într-o condiție numită anemie megaloblastică, ce presupune o anomalie în producerea de celule roșii în măduva osoasă, care cresc mult mai mari decât dimensiunea normală. Acest lucru este influențat de faptul că B9 se asigură de buna dezvoltare a celulelor noastre.

O astfel de anomalie se manifestă prin simptome precum:

• – oboseală, dureri de cap, amețeli și iritabilitate
• – scăderea forței de concentrare
• – palpitații ale inimii și dificultăți de respirație
• – răni în jurul gurii și limbă umflată
• – întârzieri în procesul de creștere
• – pierderea apetitului și, implicit, scăderea în greutate
• – senzație de frig
• – piele palidă
• – diaree

Riscuri pentru sănătate legate de deficiența de vitamina B9

Din cauza faptului că vitamina B9 este un nutrient hidrosolubil, organismul nu dispune de rezerve pe termen lung. El utilizează ce are nevoie, apoi elimină excesul prin transpirație sau urină. Deoarece pierderea se produce atât de ușor, este bine ca noi să acordăm atenție împlinirii aportului zilnic.

Dacă lăsăm deficiența să alunece într-o carență de vitamina B9, nu doar că ne vom confrunta cu simptomele de anemie, dar sunt și alte tulburări care ne pot pune în pericol sănătatea:

Vestea bună este că tratarea acestor afecțiuni este posibilă. Într-o primă fază, se poate începe cu adăugarea în dietă a alimentelor ce servesc drept sursă de B9. Ulterior, un medic specialist îți poate recomanda cele mai potrivite suplimente cu B9, care să satisfacă nevoile organismului. Spre exemplu, pentru persoanele care se confruntă cu mutația MTHFR se recomandă administrarea suplimentelor ce conțin din start forma activă de B9.

Odată început tratamentul, simptomele ar trebui să se îmbunătățească în câteva săptămâni.

Cu toate acestea, unele dintre afecțiunile menționate mai sus pot fi irecuperabile. Anumite complicații pot fi tratate, însă altele, precum cele la nivelul sistemului nervos, pot să ne lase cu probleme permanente.

Doza zilnică recomandată (DZR) și supradozarea

Cel mai adesea specialiștii recomandă să ne luăm resursele de folați dintr-o dietă variată, pentru a ne bucura de toți nutrienții regăsiți în alimentele naturale.

Deoarece vitamina B9 are valoare hidrosolubilă, procesul de eliminare este foarte rapid. Transpirația sau febra pot provoca pierderea de lichide, dar nu contribuie direct la pierderea acidului folic. În schimb, vărsăturile și diareea pot duce într-adevăr la pierderi nutriționale semnificative, inclusiv de vitamina B9.

În decursul unei zile, se recomandă să consumăm alimente care să acumuleze aproximativ 400 de mcg de folați. Totuși, dacă suferim de anumite afecțiuni, acest aport poate fi sporit prin administrarea de suplimente alimentare.

Acidul folic aduce beneficii multiple, dar ai grijă, însă, cu dozele prea mari. Pe termen lung, ele pot să producă probleme ireversibile de sănătate.

Acid folic doza recomandată într-o zi

În termeni mari, acid folic în doza zilnică recomandată zi pentru a funcționa optim se arată astfel:

Vârstă	Acid folic bărbați	Acid folic femei	În sarcină	Alăptare
0-6 luni	65 mcg	65 mcg
7-12 luni	80 mcg	80 mcg
1-3 ani	150 mcg	150 mcg
4-8 ani	200 mcg	200 mcg
9-13 ani	300 mcg	300 mcg
14+	400 mcg	400 mcg	600 mcg	500 mcg

Aceste valori sunt listate în mcg specifice pentru ceea ce se numește echivalent de folat alimentar, ori Dietary Folate Equivalents (DFE), cum le vei găsi în engleză. În alte cuvinte, este o limită impusă pentru acidul folic, întrucât organismul îl absoarbe într-o cantitate mult mai mare decât pe cel natural, prezentând un risc mai mare de toxicitate sau supradozaj. Folații naturali, în schimb, nu te vor duce spre toxicitate, ei având o rată mai scăzută de absorbție: aproximativ 50%, spre deosebire de acid folic. Așadar, 240 mcg de acid folic și 400 mcg de folați echivalează 400 mcg de echivalent de folat alimentar (DFE).

Doza zilnică recomandată de vitamina B9 poate să difere dacă organismul tău are nevoie de un ajutor nutritiv. Spre exemplu, acidul folic pentru sarcină este unul dintre acei nutrienți esențiali, ce favorizează dezvoltarea sănătoasă a copilului, inclusiv după naștere, în perioada de alăptare. Organismul lor are nevoie de acest adaos nutritiv pentru a împlini nevoile copilului, dar și pe cele proprii. Acest lucru este necesar întocmai pentru că, spre deosebire de bărbați, femeile au o rată mai mică de absorbție, fiind mai predispuse unei posibile deficiențe cu B9. 

Efectele nocive ale supradozării de vitamina B9

Dat fiind faptul că folatul are o absorbție lentă, iar aportul moderat, e destul de improbabil să dezvolți toxicitate doar din consumul de B9 în formă naturală. Cel mai adesea, efectele adverse pot să-și facă simțită prezența în cazul administrării de acid folic, deoarece această formă de vitamina B9 este mai facilă absorbției, fiind recomandată mai ales celor cu nevoie de surplus nutritiv. Toxicitatea poate fi atinsă dacă se depășește doza zilnică de 1,000 mcg la adulți, din cauza capacității limitate a ficatului de a metaboliza această vitamină.

Cantitatea maximă pe care organismul unei persoane sănătoase poate să o tolereze diferă în funcție de vârstă, dar și sex, în cazul femeilor însărcinate și celor care alăptează, pentru că ele au nevoie de cantități mai mari de B9 pentru a da din resursele lor copilului.

Iată care sunt dozele recomandate, pentru a nu te confrunta cu excesul de acid folic:

Vârstă	Acid folic bărbați	Acid folic femei	În sarcină	Alăptare
1–3 ani	300 mcg	300 mcg
4–8 ani	400 mcg	400 mcg
9–13 ani	600 mcg	600 mcg
14–18 ani	800 mcg	800 mcg	800 mcg	800 mcg
19+	1,000 mcg	1,000 mcg	1,000 mcg	1,000 mcg

Până  la vârsta de un an, bebelușii nu ar trebui să își ia aportul zilnic decât prin resursele mamei, adică prin laptele matern, dar și prin mâncare, atunci când ating vârsta diversificării alimentare, și chiar anumite alimente fortificate, potrivite nevoilor celor mici. 

În ceea ce privește adulții, se pare că organismul poate să tolereze până la 1000 de mcg, însă, pe termen lung, o cantitate prea mare poate să impună probleme de sănătate. Un exemplu concret ar fi că poate să mascheze o deficiență de B12 până în punctul în care să provoace consecințe neurologice, care să nu mai poată fi ulterior tratate. Această deficiență poate să fie mai periculoasă cu cât înaintezi în vârstă, pentru că organismul absoarbe din ce în ce mai greu B12.

Nu există un dozaj maxim pentru consumul de folați, adică din alimente înzestrate natural cu această vitamină. Prin natura sa hidrosolubilă, B9 elimină excesul de folați din cantitățile mai mari prin sistemul excretor. Pentru forma de acid folic, însă, progresul poate să fie diferit.

La fel, nici cantitatea de B9 din multivitamine nu ridică riscuri de toxicitate.

Dacă te afli printre persoanele care iau suplimente cu acid folic, ai grijă să nu depășești dozajul recomandat.

Dacă lipsa de B9 poate să implice pierderi de greutate, dată fiind pierderea apetitului, să știi că asta nu înseamnă că prea mult acid folic îngrașă. Din contră, potrivit ScienceDirect.com, o cantitate optimă de acid folic poate să ajute în procesul de slăbire, spre exemplu, în rândul persoanelor cu sindromul ovarelor polichistice. De altfel, un studiu din 2019, a dezvăluit că folații ar putea să ajute în gestionarea greutății, întrucât aceștia mențin homocisteina în parametri optimi, care, altminteri, poate să declanșeze procesul de îngrășare.

Excesul de acid folic poate să ducă la:

• – dureri de stomac asociate cu diaree
• – stări de greață
• – insomnie
• – iritații la nivelul pielii

Reacții adverse acid folic: Cazurile sunt rare, dar anumite persoane pot fi hipersensibile la acid folic, stârnind reacții adverse precum iritații, mâncărimi și dificultăți de respirație. În cazurile severe, se poate ajunge chiar la șoc anafilactic.

Chiar dacă s-a dovedit de către specialiști că organismul absoarbe mai bine acidul folic decât forma naturală de B9, în ceea ce privește convertirea vitaminei în ficat, procesul este mult mai lent.

Din acest motiv, e posibil să crească riscul de a rămâne cu resturi de acid folic nemetabolizat în sânge, care ne pot afecta sănătatea organismului. E important de notat că acest fenomen nu apare și din consumul de vitamina B9 naturală, din folați.

Administrarea unor doze foarte mari de acid folic (peste 5 mg/zi) poate duce la efecte adverse gastrointestinale, precum greață, balonare, și crampe abdominale.

Anumite studii au adus în discuție că excesul de acid folic în organism ar mai putea să:

• – accelereze declinul mental pe fondul vârstei
• – încetinească dezvoltarea creierului în cazul copiilor
• – mărească șansele de recidivare a mai multor tipuri de cancer
• – crească rezistența la insulină

Interacțiunea vitamina B9 cu alte medicamente sau vitamine

De asemenea, poți să iei acid folic în aceeași perioadă a zilei în care iei și analgezice, precum paracetamolul, unul dintre cele mai comune opțiuni mai ales pentru persoanele însărcinate sau care alăptează.

Vitamina B9 în diverse grupuri de populație

Cantitate de vitamina B9 de care corpul nostru ar avea nevoie nu este mereu aceeași pentru toată lumea. Vârsta, sexul ori alte probleme de sănătate prealabile reprezintă factori diferentiatori, întrucât organismul se află în altă etapă a vieții.

Copii și vitamina B9

Vitamina B9 este foarte importantă în perioadele cruciale de creștere, cum ar fi copilăria sau adolescența, datorită implicării pe care acest nutrient îl are în procesul de dezvoltare a celulelor și a materialului genetic.

Conform statisticilor, copiii ar trebui să aibă un aport de:

Vârstă	DZR Acid Folic Copii	Doza Maximă Acid Folic Copii
0-6 luni	65 mcg	–
7-12 luni	80 mcg	–
1-3 ani	150 mcg	300 mcg
4-8 ani	200 mcg	400 mcg
9-13 ani	300 mcg	600 mcg
14-18 ani	400 mcg	800 mcg

Nu este menționat un aport specific al dozei maxime de B9 pe care un bebeluș de până la 1 an poate să îl tolereze, întrucât aportul lor trebuie să vină doar din laptele matern, praf, sau alimentar.

Deși există o doză maximă tolerabilă și pentru copii, efectele pe termen lung asupra organismului lor în urma administrării unor doze mai mari continuă să rămână un subiect ce încă mai trebuie cercetat de specialiști.

Cu privire la sursele primare de nutrienți, în primul an de viață copiii își împlinesc aportul nutritiv, în cea mai mare parte, prin laptele matern. Odată cu trecerea timpului, tot mai multe alimente încep să fie permise în regimul celui mic. Atunci când ajunge în etapa diversificării, poți să-i adaugi în dieta și alimente care conțin resurse de B9, cum ar fi carnea de vită, dar alte alternative nutritive se găsesc și în numeroase legume, fructe, nuci, semințe, și alte proteine sănătoase precum oul. 

Copiii mai mari de un an pot și ei să ia suplimente, în urma unei diagnosticări de la medic. În general, multivitaminele destinate copiilor o să aibă o doză de acid folic între 200 și 400 de mcg.

Există o mutație genetică în rândul copiilor, ce poate să procoave o afecțiune rară numită deficitul de folat cerebral care se dezvoltă în perioada de sarcină. Aceasta apare atunci când forma activă de B9 nu reușește să ajungă la creierul fătului, din cauza unei predispoziții genetice. În primii 2 ani, copiii cu această afecțiune par să se crească normal, apoi, treptat, ei încep să își piardă din abilitățile cognitive și motorii.

În 1 din 3 copii, simptomele timpurii ale deficitului de folat cerebral se descriu în:

• – dizabilitate intelectuală
• – dificultăți de vorbire
• – dezvoltare lentă
• – tremur
• – incapacitate de control ori coordonare musculară

O metodă de prevenire a acestei afecțiuni nu a fost încă identificată de cercetători. Cu toate acestea, multiple studii au scos la iveală că o cantitate crescută de acid folic în organism ar putea fi un factor declanșator al acestei afecțiuni. Potrivit rarediseases.org, deficitul de folat cerebral poate fi tratat prin administrarea de acid folinic.

Femeile însărcinate și vitamina B9

Dacă te afli în acest moment al vieții, cel mai probabil ai auzit de cât de importantă este vitamina B9 pentru viitoarele mame, iar partea și mai interesantă la această vitamină este că ea poate să protejeze fătul de anomalii chiar înainte ca mama să rămână însărcinată, printr-un aport optim de acid folic.

Vitamina B9 este printre nutrienții esențiali pentru un decurs bun al sarcinii, întrucât poate feri fătul de afecțiuni ireversibile, la nivelul creierului, al coloanei vertebrale sau a măduvei spinării, cum sunt și:

De altfel, lipsa de acid folic în sarcină poate să ducă și la apariția unor riscuri la momentul nașterii, cum ar fi preeclampsie sau naștere prematură.

Ba mai mult, grețurile de dimineață, asociate cu vărsături, pot și ele să accelereze pierderea de acid folic din organism, făcând ca femeile să reprezinte o grupă de risc de deficit cu vitamina B9.

Mamele necesită un adaos nutritiv pentru a-și satisface aportul de vitamine și minerale necesar într-o zi, dar și pe al copilului, care își alimentează resursele din organismul mamei. În alte cuvinte, resursele mamei devin și ale copilului.

Același lucru se întâmplă și în perioada de alăptare, când laptele matern reprezintă sursa fundamentală de hrănire a sugarului.

Acid folic doză recomandată: Dacă în mod normal, doza zilnică recomandată pentru femeile însărcinate și pentru cele care alăptează este de 600, respectiv 500 de mcg, o doză de aproximativ 1000 de mcg poate fi cerută de medic dacă istoricul medical dezvăluie spina bifida în familie. 

Este bine de subliniat că dozele atât de mari n-ar trebui luate decât sub îndrumarea unui specialist, în urma unor investigații care să dezvăluie că organismul tău are nevoie de ele. Anumite studii au arătat că, în perioada timpurie a sarcinii, inclusiv în perioada perinatală, adică înainte de sarcină, administrarea dozelor de 1000 de mcg  au fost asociate cu o rată mai scăzută de progres cognitiv optim printre copiii între 4 și 5 ani, decât în cazurile în care mamele au luat între 400 și 999 de mcg de acid folic.

Acid folic administrare: Când se ia acidul folic dimineața sau seara? Nu este specificat un moment exact pentru când se ia acidul folic, dar, în general, se recomandă administrarea pe stomacul gol, pentru a facilita procesul absorbției care poate să scadă la o eficacitate de 85% dacă se administrează cu mâncare.

Sfaturi pentru consumul de vitamina B9

Asemenea tuturor vitaminelor și mineralelor, B9 își aduce un aport propriu în buna funcționare a organismului nostru. 

La ce ajută acidul folic? El lucrează activ la diviziunea celulară, precum și la sinteza ADN-ului. Se gestionează, totodată, metabolizarea proteinelor și a grăsimilor, ceea ce ne dă energie pentru întreaga zi. Dar eforturile vitaminei B9 nu se opresc aici, deoarece încearcă să ne ocrotească sănătatea inimii și, alături de celelalte vitamine din complexul B, luptă să împiedice declinul cognitiv și alte boli care se ivesc odată cu înaintarea în vârstă.

Dacă ai început să te gândești la modalități de a-i aduce organismului tău aportul deplin de care s-ar putea să aibă nevoie într-o zi, fi fără grijă! Am pregătit pentru tine câteva sfaturi care să te îndrume în acest proces:

Cum să obții suficientă vitamina B9 în dietă

O să găsești vitamina B9 naturală în cantități moderate în multiple alimente. Cea mai comună sursă se dovedește a fi carnea de vită, mai exact ficatul de vită. O porție de aproximativ 85 de grame de ficat de vită fiert o să aducă organismului 215 mcg de folați din cele 400 de mcg de care are nevoie organismul unui adult sănătos.

Merită menționat că un deficit de acid folic poate să apară și dacă îți gătești prea mult legumele, pentru că acestea își pierd proprietățile nutritive la contactul cu acea căldură puternică. Dacă ai chef să experimentează cât mai mult în bucătărie, ai putea să încerci și să alegi uneori alternative cât mai puțin gătite — spre exemplu, gătitul la abur va fi întotdeauna mai blând decât prăjirea. Atunci când pofta cere, poți adăuga chiar alternative crude de legume pentru a te bucura pe deplin de avantajele lor nutritive.

Când este indicată determinarea serică

Dacă te simți doborât de simptome asemănătoare anemiei, precum slăbiciune, pierderea apetitului și senzații de frig, care coincid cu apariția unor răni în jurul gurii și limbă umflată, sunt șanse să suferi de un deficit de acid folic. Dacă te regăsești în aceste simptome deficit de acid folic, cel mai bine este să iei legătura cu un specialist pentru începerea unei scheme de tratament. 

Pentru a identifica doza optimă ce să servească nevoilor organismului tău, medicul o să-ți recomande o analiză de sânge înaintea stabilirii unui tratament.

Un nivel de acid folic scăzut seric ar trebui să fie sub 3 ng/mL pentru a anunța o deficiență. Cu toate acestea, analiza se prea poate să nu fie pe deplin clară, întrucât acest indicator seric este influențat de aportul alimentar recent. De aceea, se prea poate ca medicul să îți recomande să nu consumi nimic înainte cu 6-8 ore înainte de prelevarea probei de sânge.

După ce medicul identifică acuitatea deficienței, acesta poate să alcătuiască un tratament optim. Adesea, se cere adăugarea în diete a alimentelor bogate în B9, dar și a suplimentelor alimentare. Acestea conțin forma de acid folic a vitaminei, care este mai favorabilă absorbției.

Parametrii standarzi spun că un adult fără probleme de sănătate ar trebui să împlinească aportul zilnic prin 400 de mcg de B9, dar pentru persoanele cu afecțiuni medicale, doza poate fi crescută până la 1000 de mcg de B9.

Nu uita, însă, că astfel de doza mari nu ar trebui luate pe termen lung decât sub îndrumarea medicului, pentru că altminteri organismul poate să reacționeze prin declanșarea unor tulburări neurologice.

Concluzii

Cu toate că vitamina B9 și-a câștigat renumele pentru ajutorul pe care îl oferă organismului în perioada de sarcină, el se dovedește a fi valoros și pentru bunăstarea noastră, susținând sănătatea creierului și a inimii, și oferindu-ne energie pentru a ne putea bucura de o viață lungă și sănătoasă.