Seleniu

Ce este seleniu? Rolul seleniului în organism

Cu siguranță orele de chimie au adus și pe la urechile tale mineralul numit seleniu, ori Se, după cum îl vedem pe tabelul lui Mendeleev la poziția numărul 32.

Dar ce este seleniu? Numele său își poartă originile din grecescul Selene, care se referă la zeița grecească a lunii. Această asociere a fost adusă întrucât chimistul suedez Jöns Jacob Berzelius a descoperit seleniul atunci când încerca să izoleze telurul într-o probă impură în anul 1817. La rândul său, numele acestui mineral provine de la zeița romană a pământului, Tellus.

Originile cu esență mitică nu sunt singurul lucru fascinant la acest mineral, pentru că este un nutrient valoros care luptă pe mai multe fronturi pentru a ne susține sănătatea organismului.

El este un mineral esențial pe care organismul nu îl poate produce de unul singur, motiv pentru care trebuie să ni-l procurăm din diverse surse, fie prin cale naturală, adică prin consumul de hrană bogată în nutrienți, fie prin administrarea suplimentelor.

Aproximativ 55 de mcg de seleniu sunt suficiente pentru a împlini aportul zilnic – cantitate mică, dar esențială pentru bunăstarea organismului nostru.

Pentru ce este bun seleniu? În primul rând, el este un antioxidant valoros, ce apără organismul de efectele negative ale stresului oxidativ. Acesta apare din cauza unui număr crescut de radicali liberi, ce sunt toxine care ne pătrund organismul pe fondul unei vieți stresante, expunerea la aer poluat, ori prin consum activ de tutun sau alcool. Seleniul contribuie la sănătatea organismului, neutralizând aceste toxine, ceea ce ne întărește sistemul imunitar.

Alături de funcția antioxidantă, seleniul este și un antiinflamator, iar împreună, aceste funcții protejează sănătatea inimii, a creierului, sprijinind chiar și posibila ameliorare a simptomelor astmatice.

Cu toate acestea, rolul cel mai mare al seleniului în organism este să ocrotească tiroida, pentru că o protejează de stresul oxidativ și în același timp contribuie la producerea de hormoni tiroidieni. 

Importanța seleniului în nutriție 

Deși organismul nu poate produce de unul singur acest mineral, el este foarte important pentru a ne menține funcțiile vitale optime. 

Important este să împlinești doza zilnică recomandată pentru a te putea bucura de efectele avantajoase pe care acest mineral le produce în organism. Un nivel scăzut de seleniu a fost asociat de specialiști cu multiple perturbări ale sistemului imunitar, inclusiv un risc crescut de a dezvolta anxietate, infertilitate, iar în cazuri extreme, a unei deficiențe profunde derulate într-o perioadă lungă de timp, chiar moartea.

Așadar, alimentația devine un factor cheie pentru a furniza organismului resurse propice de seleniu pe care ni le putem lua, mai ales, din cereale, nuci, semințe și proteină animală.

Nucile braziliene reprezintă cea mai bogată resursă, iar la fel de nutritive sunt și carnea, fructele de mare și oul. Anumite fructe și legume se pot regăsi și ele în lista de alimente ce conțin seleniu, cum ar fi spanacul sau banana, însă în cantități mai mici.

Forme ale seleniului

Seleniul are două forme – anorganică și organică.

Forma anorganică se găsește în pământ și apă, drept selenit și selenat, care ulterior sunt absorbite de plante și convertite în formele organice pe care le găsim în alimente – selenometionină și selenocisteină.

Selenometionina se bucură de o rată mai mare de absorbție, iar din acest motiv ea predomină pe piața de suplimente alimentare.

Alte forme comune de seleniu ce se pot regăsi pe listele de ingrediente ale suplimentelor ar fi:

– drojdie cu seleniu organic, predominant sub formă de selenometionină, dar și seleniu anorganic;

– selenit de sodiu;

– selenat de sodiu.

Organismul poate să absoarbă atât formele anorganice, cât și pe cele organice, însă cele din urmă ajung într-o cantitate mai mare din corp. Spre exemplu, selenometionina se absorbe în proporție de 90%, spre deosebire de selenitul de sodiu, ce are o rată de aproximativ 34%.

Odată ce seleniul pătrunde organismul, el se metabolizează în multiple enzime și proteine, acestea purtând numele de selenoproteine. Ele sunt foarte importante pentru organismul nostru, căci contribuie la metabolismul hormonilor tiroidei, sinteza ADN-ului și protecție antioxidantă.

Surse de seleniu

Despre seleniu se poate spune că este un oligomineral esențial, ceea ce se traduce în faptul că organismul nu îl poate produce de unul singur și are nevoie de el doar în cantități minime. Așa că întrebarea care survine este – de unde ne luăm resursele de seleniu?

Cele 55 de mcg de seleniu necesare zilnic le putem găsi, pe de-o parte, într-o varietate de alimente, dintre care predomină proteina animală, însă extrem de valoroase sunt și resursele pe bază de plante, cum ar fi cerealele, alături de nuci, semințe și chiar câteva fructe și legume. O altă resursă de seleniu este și apa, însă cantitatea pe care o poartă este aproape infimă, iar din acest motiv specialiștii ne recomandă să nu ne bazăm pe ea drept un aport optim.

Pe de altă parte, suplimentele alimentare sunt și ele o opțiune benefică atunci când organismul cere un ajutor nutritiv.

Surse alimentare de seleniu

Seleniul se regăsește în apa și pământul în care cresc plantele și pe care pasc animalele ce se hrănesc ulterior cu acestea. Drept urmare, cantitatea de seleniu pe care o găsim în alimente poate să varieze în funcție de zona climatică, întrucât ploaia, procesul de evaporare, pesticidele și chiar pH-ul solului pot să afecteze această cantitate. 

Cu toate că, în termeni generali, alimentele de origine animală poartă mai multe resurse de seleniu, s-a descoperit că poate cel mai valoros aliment în furnizarea acestui mineral este nuca braziliană. Pe cât de mică, o singură nucă braziliană poate să aducă între 68 și 91 de mcg de seleniu, în raport cu cele 55 de mcg necesare zilnic. Aproximativ 28 de grame (ori 6-8 nuci braziliene) încarcă organismul cu 544 de mcg, adică 989% din DZR.

Iată care sunt alte alimente ce poartă resurse de seleniu:

Suplimente de seleniu

În mod normal, un corp sănătos nu ar avea nevoie de o suplimentare de seleniu, mai ales dacă ai o dietă echilibrată și consumi ,,din toate” – hrană de origine animală, cum ar fi carnea ori lactatele, dar și pe bază de plante, tip cereale, fructe și legume.

Seleniu beneficii și contraindicații: Spre deosebire de alți nutrienți, nu se recomandă să iei seleniu supliment decât pentru a trata o deficiență ori dacă te confrunți cu anumite tulburări de sănătate ce necesită un adaos nutritiv.

În asemenea situații, suplimentele pot fi un real ajutor.

Seleniu organic beneficii: E important să verifici eticheta cu ingrediente pentru că unele suplimente conțin forme anorganice de seleniu, sub formă de selenit sau selenat de sodiu, care nu se absorb la fel de bine ca formele organice (selenometionină și selenocisteină). O altă alternativă ar fi drojdie cu seleniu organic, predominant sub formă de selenometionină, dar și seleniu anorganic. 

Seleniu administrare: Cele mai multe suplimente de seleniu se iau pe cale orală, în general sub formă de tablete ori pastile, dar și sub formă lichidă, tip picături, sau pudră.

Acestea se găsesc doar cu seleniu, ori în complex de multivitamine sau multiminerale, cum ar fi seleniu cu vitamina E, asociere cunoscută pentru efectul fortifiant al sistemului imunitar, dar și pentru îngrijirea pielii și a părului,  atunci când suplimentele sunt luate pe cale orală.

Ai grijă, însă! De cele mai multe ori, cantitatea de seleniu din suplimente tinde să fie mai mare în suplimentele cu mai puține ingrediente. Potrivit NIH, s-ar putea să vezi un procent între 50 și 200 de mcg de seleniu într-un supliment cu seleniu și vitamina E, și un procent între 100 și 400 de mcg pentru suplimentele care conțin doar seleniu.

E bine să ținem minte că maximul de seleniu în doză zilnică recomandată nu ar trebui să depășească mai mult de 400 de mcg, mai puțin în cazul în care medicul îți prescrie o doză mai mare într-o schemă de tratament. 

Seleniul este un micronutrient, iar organismul nu are nevoie de el decât în cantități moderate. Pe termen lung, seleniul provoacă reacții adverse, pentru că un dozaj ridicat poate să ducă la toxicitate, prin simptome alarmante, de la stări de greață, unghii și păr fragil, oboseală și iritabilitate, până la insuficiență renală și probleme cu inima.

De altfel, dacă te confrunți cu afecțiuni medicale grave, e bine de știut că acest mineral poate afecta eficacitatea anumitor medicamente, cum ar fi cele pentru cancer. 

Seleniu proprietăți și beneficii pentru sănătate

La ce ajută seleniu? Deși cantitatea de care are nevoie organismul nostru este moderată, beneficiile aduse de seleniu în corp sunt numeroase. Doar 55 de mcg vor susține bunăstarea organismului, pentru că:

Susține sănătatea tiroidei

Unul dintre impacturile majore pe care acest mineral le aduce organismului nostru se manifestă asupra sănătății tiroidei, o glandă importantă ce ia parte în activitate metabolică, gestionând procesele de creștere și dezvoltare, și nivelul de energie. 

Ar putea preveni dezvoltarea a numeroase tipuri de cancer

S-a descoperit că seleniul ar putea ajuta la prevenirea mai multor tipuri de cancer, pentru că reduce deteriorarea ADN-ului pe fondul unei creșteri exacerbate de stres oxidativ în organism, întărind, astfel, sistemul imunitar și neutralizând celulele canceroase.

Un nivel crescut a fost asociat cu un risc scăzut de cancer la:

• – sân
• – stomac
• – prostată
• – plămâni
• – esofag

Conform Harvard, un studiu observațional a ajuns la concluzia că riscul de a dezvolta cancer scade cu 31%, iar riscul de deces este cu 45% mai mic în cazul celor care primesc suplimente cu seleniu. Cu toate acestea, e nevoie de mai multe studii pentru a înțelege întocmai modul în care acest nutrient poate preveni dezvoltarea bolii.

Totodată, s-a constat că despre seleniu ar mai putea ajuta:

Deficiența de seleniu

Dat fiind faptul că seleniul se găsește într-o paletă largă de alimente, deficiența de seleniu e destul de rar întâlnită. 

Adesea, ea se regăsește în rândul oamenilor care suferă de HIV, pentru că acest virus limitează apetitul și accelerează activitatea sistemului excretor prin care această resursă nutritivă se pierde. 

Totodată, persoanele cu insuficiență renală care fac dializă sunt și ei o țintă a deficienței, prin procesul de filtrare a sângelui ce elimină seleniul din corp și a dietei limitate.

Nu în ultimul rând, la fel de expuși deficienței sunt și veganii, alături de vegetarieni, întrucât resursa alimentară majoră de seleniu este proteina animală.

Lipsa de seleniu poate fi declanșată și de factori externi, cum ar fi calitatea solului. Seleniul este un micronutrient ce se găsește în solul și apa în care cresc plantele și din care se hrănesc animalele. Drept urmare, nivelul de seleniu din alimentele pe care le consumăm poate să varieze în funcție de regiunea geografică. 

În zone precum Europa, nivelul de seleniu este moderat, mai ales în cazul celor cu diete vegane. Îi putem oferi o mână de ajutor seleniului mărind orizontul geografic din care provin alimentele pe care le adăugăm în schema de dietă zilnică.

Fiecare microgram de seleniu de care organismul nostru are nevoie e important pentru a ne menține funcționali. În medie, un adult sănătos ar trebui să aducă un aport de 55 de mcg pentru a evita deficiența. În cazul femeilor însărcinate, acest aport trebuie crescut până la 60 de mcg și până la 70 de mcg pentru femeile care alăptează, pentru a susține buna dezvoltare a copilului.

Cu toate acestea, specialiștii ne recomandă să nu depășim 400 de mcg într-o zi, decât dacă suferim de o deficiență sau anumite afecțiuni . Pe termen lung, acest dozaj ar putea provoca toxicitate pentru persoanele sănătoase, tulburând funcțiile vitale ale organismului.

Simptomele deficienței de seleniu

Deficiența de seleniu are o rată destul de scăzută, pe de-o parte datorită cantității moderate de care are nevoie organismul, iar pe de altă parte, datorită diversității de alimente în care o găsim – de la toate soiurile de proteină animală, la nuci și semințe și chiar câteva legume și fructe, seleniul este de asemenea prezent și pe cale artificială în alimente fortificate cu acest nutrient antioxidant, ca și în cerealele pe care le consumăm la micul dejun.

Poate să dureze ani până când organismul să alerteze că ai deficit de seleniu.

Lipsă de seleniu simptome:

Dacă aceste simptome te-au pus pe gânduri și par familiare, noi îți recomandăm să iei legătura cu un medic specialist. Următorul pas ar fi prelevarea unei probe de sânge, iar dacă nivelul de seleniu din corp se dovedește a fi într-adevăr în afara limitelor, acesta iti va recomanda o schemă de tratament pentru tine.

Riscuri pentru sănătate legate de deficiența de seleniu

Pe termen lung, carență de seleniu acționează ca un catalizator pentru o serie de afecțiuni medicale, precum:

Seleniu doza zilnică recomandată (DZR) și supradozarea

Seleniul este un oligomineral, iar din acest motiv organismul nu are nevoie de el decât în cantități moderate, mai exact 55 de mcg într-o zi pentru un adult fără probleme de sănătate. 

Se recomandă să ni-l procurăm din surse naturale, însă, dacă organismul are nevoie de o cantitate mai mare, spre exemplu, din cauza unor posibile tulburări gastrointestinale ori a unei diete limitate, atunci suplimentele cu seleniu ar putea deveni un aliat pe măsură.

Rămâi alături de noi ca să descoperim împreună care este doza zilnică de seleniu optimă pentru multiple grupuri de vârstă, ce înseamnă să ai exces de seleniu în organism și cum interacționează acest nutrient în asociere cu alte medicamente.

Seleniu doza zilnică recomandată

Doza optimă pe care e bine să i-o furnizăm organismului poate să difere în funcție de vârstă, dar și anumite afecțiuni interne.

În termeni generali, doza zilnică recomandată ar fi bine să cumuleze atât surse naturale, cât și cele furnizate pe calea suplimentelor alimentare. DZR se arată astfel:

Vârstă	DZR în mcg
0-6 luni	15 mcg
7-12 luni	20 mcg
1-3 ani	20 mcg
4-8 ani	30 mcg
9-13 ani	40 mcg
14+	55 mcg

Ar fi bine să nu uităm că pentru femeile însărcinate, organismul are nevoie de un adaos de seleniu de până la 60 de mcg pe zi, respectiv 70 de mcg în perioada de alăptare.

Efectele nocive ale supradozării de seleniu

Excesul de seleniu în organism este de obicei atins prin intermediul suplimentelor. Doza de seleniu din suplimentele centrate doar pe acest mineral are obiceiul să dețină o cantitate mai mică, spre deosebire de asocierile în complexe de vitamine sau minerale, în care acest mineral se regăsește într-un procent mai mare, de circa 100-400 de mcg, cota maximă pe care un organism sănătos, fără deficit de seleniu, poate să o tolereze.

În funcție de vârstă, doza maximă de seleniu pe zi, furnizată din hrană plus suplimente, este:

Vârstă	Doza maximă în mcg pe zi
0 – 6 luni	45 mcg
7–12 luni	60 mcg
1–3 ani	90 mcg
4–8 ani	150 mcg
9–13 ani	280 mcg
14 + ani	400 mcg

Aceste valori nu se aplică celor aflați sub tratament medicamentos pentru alte tulburări medicale ori pentru a trata deficiența.

Seleniu reacții adverse în supradozaj:

Aceste simptome trec de obicei de la sine, dar e recomandat să întrerupi cât mai repede administrarea pentru a nu permite avansarea lor. 

Luate pe termen lung, cantitățile mari de seleniu, ce nu sunt prescrise de medic, cresc și mai mult șansele de a te confrunta efecte devastatoare asupra organismului. Ele se materializează într-o afecțiune numită selenoză, ce descrie toxicitatea cronică de seleniu, și se regăsesc în proporție de 70-75% în pacienții diagnosticați. 

Toxicitatea de seleniu poate să se declanșeze atât prin absorbția formelor de seleniu organic, cât și anorganic, ambele regăsindu-se în suplimentele alimentare. În cele mai multe cazuri, toxicitatea e declanșată de suplimente, în contextul administrării unor doze prea mari. Toxicitatea poate să fie înlesnită, totodată și de doze mici, însă luate pe o perioadă prea lungă de timp.

De altfel, e bine să ai grijă la consumul de nuci braziliene. Acest aliment reprezintă o super resursă nutritivă, iar o singură nucă poate să conțină între 68 și 91 de mcg de seleniu pe care le-ai putea ingera dintr-o singură înghițitură. Organismul are nevoie de până la 55 de mcg pe zi pentru a depăși deficiența și poate să tolereze până la 400 de mcg zilnic, însă numai în situații speciale, în care organismul are nevoie de un adaos nutritiv.

Seleniu efecte adverse: Dozele extrem de mari pot să ducă și la atac de cord, insuficiență renală, probleme respiratorii și nu numai.

Interacțiunea seleniului cu alte medicamente sau vitamine

Seleniu în diverse grupuri de populație

Drumul pe care seleniul îl parcurge pentru a ajunge în organismul nostru își are începuturile din sol. Acest mineral oxidant poate fi găsit în sol și apă, unde este absorbit de plante și ulterior de animale, ajungând în cele din urmă la noi prin hrănirea cu alimente bogate în seleniu – atât de origine animală, cum ar fi în carne sau ouă, dar și alimente pe bază de plante, precum nucile, semințele, cereale și nu în ultimul rând fructele și legumele.

Tocmai din acest motiv, cantitatea de seleniu pe care ajungem să o absorbim este profund influențată de clima zonei din care provine mâncarea cu care ne alimentăm rezervele de nutrienți.

Nordul Americii este cunoscut pentru resurse bogate de seleniu, pe când anumite regiuni din Asia se confruntă cu resurse scăzute. Pentru astfel de persoane, sunt mai mari șansele de a dezvolta deficit de seleniu. Într-un climat european, precum cel din zona României, resursele sunt moderate, iar posibilele lipsuri sunt de cele mai multe ori acoperite de proveniența diversă a alimentelor.

Pe lângă persoanele aflate în țări subdezvoltate, pentru care hrana de export este limitată, sau care se hrănesc exclusiv din alimente locale, din zone sărace în seleniu, grupurile de persoane care trebuie să acorde o atenție semnificativă nivelului de seleniu din organism ar mai fi:

Copii și seleniu

Organismul copiilor este fragil și are nevoie de susținere nutritivă pentru a se dezvolta armonios și sănătos, ceea ce îi face o categorie vulnerabilă în fața unei deficiențe de seleniu. Mai mult decât atât, posibile alergii ori preferințe alimentare ar putea și ele să pună piedici în furnizarea unui aport optim nutritiv.

În funcție de vârstă, cantitatea de seleniu de care organismul unui copil are nevoie este diferită:

Vârstă	DZR seleniu pentru copii	Doza maximă seleniu pentru copii
0-6 luni	15 mcg	45 mcg
7-12 luni	20 mcg	60 mcg
1-3 ani	20 mcg	90 mcg
4-8 ani	30 mcg	150 mcg
9-13 ani	40 mcg	280 mcg
14-18 ani	55 mcg	400 mcg

Pentru sugari, laptele matern reprezintă sursa primară de hrană și, implicit, de seleniu, până la 6 luni când diversitatea alimentară este permisă în dieta celui mic și poți să începi să-i adaugi, treptat, în funcție de vârstă, hrană solidă – carne, lactate, nuci, semințe, împreună cu fructe și legume. 

Pe lângă acestea, sunt și alimente destinate bebelușilor ce sunt fortificate artificial cu acest mineral, cum ar fi borcănelele cu mâncare pasată, ori piureruri, sau laptele praf. Cu toate acestea, e important de luat în considerare că aceste alternative artificiale, deși fortificate, conțin cantități moderate ale acestui mineral. Drept urmare, ele nu ar trebui să reprezinte unica sursă , așa că încearcă pe cât de des posibil să incluzi în schema alimentară a celui mic și hrană bogată în seleniu pe cale naturală.

Femeile însărcinate și seleniu

Pentru creșterea sănătoasă a copilului și starea de bine a mamei, se recomandă ca acestea să ia un adaos constant de cel puțin 40 de nutrienți esențiali pentru susținerea organismului, iar printre aceștia se numără și seleniul.

Corpul viitoarei mame are nevoie de un surplus de nutrienți, deoarece corpul ei trece prin schimbări majore, ce suprasolicită organismul. În plus, resursele de nutrienți pe care ea îi poartă sunt transmise și către făt pentru a favoriza o creștere sănătoasă a acestuia, alături de o sarcină cu riscuri minime de complicații. 

Conținutul de seleniu din corp poate avea un cuvânt greu de spus în progresul sarcinii. Spre exemplu, un nivel prea crescut poate să provoace probleme la nivelul oaselor și cartilajelor copilului, pe când prea puțin mineral amplifică șansele de a dezvolta astm în perioada copilăriei.

Deficitul de seleniu poate să afecteze copilul după naștere, dar și să conducă la:

De altfel, corpul mamei poate să fie și el afectat. Spre exemplu, cresc șansele de a dezvolta diabet gestațional.

Femeile care alăptează sunt sfătuite și ele să acorde atenție aportului de seleniu, ajungând la aproximativ 70 de mcg pe zi. Acest adaos este necesar pentru că laptele rămâne hrana de bază și resursa unică de seleniu pentru sugari, până în momentul în care cea solidă își face loc în dieta bebelușului, la aproximativ 6 luni.

În acest sens, e bine de menționat că doza de seleniu din laptele matern pentru femeile care au crescut prematur este de 3 ori mai scăzută spre deosebire de sarcina dusă la termen, iar acest lucru cere o alimentație atentă cu hrană bogată în seleniu din partea mamei.

Sfaturi pentru consumul de seleniu

Este o linie fină între deficiență, doza zilnică de seleniu recomandată și toxicitate, de aceea specialiștii ne sfătuiesc să avem o dietă variată pentru a ne asigura aportul zilnic și de a ne feri de deficiență. 

Suplimentele alimentare sunt și ele o variantă, mai ales atunci când dieta ne este limitată de anumite afecțiuni medicale sau preferințe. Cu toate acestea, e bine de notat că suplimentele cu seleniu nu ar trebui luate preventiv, ci ca tratament pentru ameliorarea deficienței ori a diferite probleme de sănătate. În astfel de situații, suplimentarea de seleniu poate să fie necesară, însă doza ar trebui stabilită de un medic specialist, pe baza unor analize.

Informațiile actuale sunt momentan inconcludente și necesită mai multă cercetare până a descoperi întocmai relația dintre seleniu și somn.

Ține minte, însă: deși ar putea aduce beneficii somnului, seleniul nu ar trebui luat drept somnifer. 

Nu e de glumă cu seleniul. Organismul nostru are nevoie de el doar în cantități mici. 55 de mcg pe zi sunt un minim necesar pentru a ne feri de deficiență și poate fi foarte ușor atins dacă mănânci, spre exemplu, 2 nuci braziliene. 400 de mcg pe zi sunt considerate aportul maxim pe care organismul îl poate tolera fără riscuri, însă pe termen lung, cantitățile mari pot să producă dezechilibre în organism.

El joacă un rol important și în sănătatea părului și a scalpului, sub forma de sulfură de seleniu. Seleniu pentru păr este folosit ca ingredient în șampoane pentru tratarea mătreții sau a dermatitei seboreice, pentru a reduce senzația de mâncărime, iritația, cojile de pe scalp și roșeața pielii. Pe lângă asta, este folosit și pentru tratarea pitiriazisului. Cunoscut și ca tinea versicolor, pitiriazisul reprezintă o infecție fungică la nivelul scalpului, ce produce decolorări ale pielii, iar seleniul acționează ca un inhibitor în progresul infecției.

Seleniul are beneficii, de aceea e important să îi acordăm atenție acestui mineral și să ne furnizăm organismul cu doze optime pentru a ne putea bucura din plin de aceste avantaje nutritive.

Cum să obții suficient seleniu în dieta ta

De la proteină animală, la nuci, semințe, fructe și legume, seleniul și-a câștigat un loc în toate grupele mari de alimente, ceea ce îl face un nutrient facil de integrat în dieta noastră zilnică.

Cantitatea de seleniu din mâncare depinde și de hrana plantelor, întrucât se absoarbe din sol și apă. La fel se întâmplă și cu animalele. Cantitatea de seleniu pe care noi ne-o procurăm din aceste surse naturale depinde de modul în care acestea au fost, la rândul lor, hrănite – alimentele pe bază de plante consumate de animal relevă cât de mare e cantitatea de seleniu ce va ajunge în organismul nostru.

Dacă ar fi să facem un top 3 al celor mai bogate surse naturale de seleniu, locul 1 ar fi câștigat de nucile braziliene, cărora imediat după li se alătură fructele de mare, împreună cu carnea de pește și cea de organe.

Crescute pe pământuri bogate în seleniu, nucile braziliene reprezintă cea mai optimă resursă. Consumând aproximativ 2 nuci braziliene nu doar că vei împlini aportul necesar pentru o zi, dar vei alimenta organismul cu o multitudine de vitamine și minerale, căci nucile braziliene aduc în organism și:

Le poți găsi în mixuri de nuci și semințe ori de unele singure. Ai grijă, însă, să nu consumi prea multe dintr-odată pentru a nu te confrunta cu un exces de seleniu în organism, căci prea mult seleniu se traduce în efecte adverse. O singură nucă poate să depășească 90 de mcg. Gândește-te cât de valoroase sunt pentru a ne atinge doza zilnică recomandată, având în vedere că avem nevoie de doar 55 de mcg pentru a funcționa optim.

Pe lângă alimentele care poartă natural surse de seleniu, putem găsi acest mineral și în alimente fortificate, cum ar fi cerealele de mic dejun sau snack, anumite lactate sau lichide, cum ar fi laptele sau sucul de portocale.

Ideală este, totuși, absorbția din alimente încărcate natural cu nutrienți. Medicii le recomandă pentru că, pe lângă aportul de seleniu, ele susțin sănătatea organismului prin furnizarea nu doar a acestui mineral, ci și a altor nutrienți care, împreună, contribuie la bunăstarea corpului. În plus, mâncarea procesată e mai săracă în aceste resurse, deoarece acestea se risipesc în procesul de conservare. E bine ca alimentele pe care le consumăm să aibă mai mult seleniu pentru a spori șansele unei absorbții optime, pentru că el oricum nu se absoarbe complet în organism, ci la aproximativ 90% în cazul selenometioninei, forma de seleniu organic a acestui mineral și cea mai favorabilă procesului de absorbție.

Când să consulți un specialist în nutriție

Întrucât seleniul este un oligomineral, avem nevoie de el în cantități reduse. Din acest motiv, e destul de greu să ajungi în punctul de a te confrunta cu deficiența. Poate să dureze până la câțiva ani până ca aceasta să-și facă simțită prezența. Lipsa de seleniu se arată în simptome mai mult sau mai puțin evidente – părul și unghiile devin fragile, iar o senzație de slăbiciune poate pune stăpânire pe noi.

Lăsată netratată, deficiența poate să ducă la afecțiuni grave ale tiroidei, ale oaselor, ale inimii și uneori chiar să lase cale liberă dezvoltării cancerului.

De aceea e important să atingem doza zilnică de seleniu recomandată. Aceasta ajunge la 55 de mcg pentru un adult sănătos, dar poate să urce și până la 400 dacă este nevoie, sub o schemă de tratament recomandată de medic.

Dacă absorbția pe cale naturală, adică din alimente, îți este obstrucționată de o dietă săracă în seleniu sau din cauza unor probleme de sănătate, s-ar putea să ai nevoie de ajutor.

La fel de vizați deficienței sunt și:

În aceste situații, medicii recomandă seleniu ca supliment alimentar. De obicei, acestea se iau pe cale orală și se găsesc pe piață sub diferite forme – pastile, picături, pudră, vegane, cu sau fără zahăr, ori gluten. Această varietate este menită să satisfacă nevoile unei mase cât mai largi de oameni.

Dacă te știi într-o categorie vizată sau poate organismul începe să-ți anunțe o posibilă deficiență, noi îți recomandăm să iei legătura cu un medic specialist pentru a descoperi dacă suferi într-adevăr de o carență, iar dacă da, să compună o schemă de tratament adecvată nevoilor organismului tău.

Când este indicată determinarea serică a seleniului

Dacă lași organismul pe o durată lungă de timp cu doze mici de seleniu, sub cele 55 de mcg recomandate pentru consumul zilnic, s-ar prea putea să întâmpini deficiență.

Pasul următor ar fi să iei legătura cu un medic specialist. Cele mai cunoscute modalități de a testa nivelul de seleniu din organism ar fi analiza de sânge, dar și prelevarea unor probe din unghie sau părul de pe scalp, întrucât acest mineral se găsește și în aceste zone ale organismului. De altfel, există și alte modalități de analiză, în funcție de alte posibile probleme de sănătate pe care le poți avea:

Test de urină

Imagistica cu raze x, sau radiografie, recomandată în cazul celor suspecți de boala Kashin-Beck sau alte anomalii ale scheletului pe fondul deficitului de seleniu

Imagistică prin rezonanță magnetică, sau test RMN, ce poate identifica probleme la nivelul articulațiilor și a țesuturilor

În funcție de cât de gravă este deficiența, există mai multe abordări de tratament. Una dintre ele ar fi introducerea de alimente bogate în seleniu în schema dietei zilnice, mai ales ale proteinei animale din carne, fructe de mare și nuci braziliene. 

Dacă dieta nu e o opțiune, atunci altă alternativă ar fi suplimentele alimentare. Acestea conțin atât formele organice ale seleniului, cu precădere selenometionina, cu cea mai bună  absorbție, dar și formele anorganice, selenitul și selenatul, care deși au o rată mai mică de absorbție, cresc mult mai repede nivelul de seleniu din organism.

Concluzii

Cantitatea mică de seleniu de care avem nevoie în organism contribuie major la sănătatea organismul nostru, menținându-ne scutul imunitar puternic, ajutându-ne să funcționăm optim și să ne bucurăm de viață.