Vitamina B9
Vitamina B9 este cunoscută în zona nutriției atât ca acid folic sau folat. Ea este o vitamină hidrosolubilă, care se regăsește într-o varietate de alimente și este cel mai cunoscută pentru efectele benefice pe care le aduce femeilor în perioada de sarcină. Implicarea ei în organism este, însă, mult mai mare, pentru că acest nutrient ne protejează inima și creierul și odată cu ele amintiri și persoane dragi. Ea este, totodată, o sursă de energie nutritivă, care ne menține constant activi, oferindu-ne o stare de spirit mai bună. Așa că rămâi alături de noi ca să descoperim împreună cum contribuie acest nutrient la sănătatea organismului nostru, ce putem face pentru a ne aduce un aport optim și care sunt riscurile aduse de deficitul și excesul de acid folic.
Ce este vitamina B9? Vitamina B9 beneficii și rol în organism
Vitamina B9, cunoscută și sub denumirea de acid folic, face parte din complexul de vitamine B, alături de:
- – Tiamină (vitamina B1)
- – Riboflavină (vitamina B2)
- – Niacină (vitamina B3)
- – Acid pantotenic (vitamina B5)
- – vitamina B6
- – Biotina (vitamina B7)
- – vitamina B12
Vitamina B9 oferă beneficii numeroase, întrucât ea este vitamina care gestionează producția și diviza celulelor roșii, jucând un rol esențial în formarea și sinteza ADN-ului. Mai mult decât atât, acidul folic se implică în metabolizarea aminoacizilor din carbohidrați, oferindu-ne energie pe parcursul zilei.
La ce ajută acidul folic? Specialiștii recomandă să iei acid folic pentru sarcină, căci un nivel optim nutritiv diminuează riscurile de malformații congenitale ale sistemului nervos, cardiac, chiar și urinar.
Această vitamină face eforturi să prevină declinul cognitiv, menținându-ne mintea limpede și funcțională pe o perioadă lungă de timp, neafectată de bătrânețe. Studiile sugerează că un aport adecvat de vitamina B9 poate ajuta la protejarea împotriva afecțiunilor neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, prin reducerea nivelului de homocisteină, un compus asociat cu deteriorarea celulelor nervoase. De-a lungului timpului, s-au efectuat diverse studii care au scos la iveală că vitamina B9 poate și să amelioreze depresia și să îmbunătățească starea de spirit și gestionarea emoțiilor. Acest lucru se întâmplă datorită rolului său în sinteza neurotransmițătorilor precum serotonina, care este implicată în reglarea emoțiilor și a bunăstării mentale.
Nu în ultimul rând, se pare că acidul folic ar putea să împiedice dezvoltarea anumitor boli de inimă, inclusiv accident vascular cerebral, prin menținerea nivelului de homocisteină în parametri optimi.
Dar mai sunt încă multe de spus despre cât de benefică este această vitamină pentru noi, așa că dacă ți-am trezit curiozitatea, hai să explorăm împreună cât de mult ne poate ajuta vitamina B9 să avem o viață lungă, sănătoasă și plină de energie.
Importanța vitaminei B9 în nutriție
Acidul folic este una dintre cele 9 vitamine hidrosolubile. Acest lucru înseamnă că procesul de dizolvare în organism este mult mai rapid. Ea se dizolvă în apă, iar excesele sunt imediat eliminate prin sistemul excretor, așa că organismul nu păstrează rezerve de B9 semnificative. De aceea, noi avem nevoie de acest nutrient în cantități potrivite în fiecare zi (din alimente sau suplimente), pentru a ne asigura o absorbție completă care să ne poate ajuta corpul pe deplin.
În general, ni se recomandă să căutăm absorbția pe cale naturală, din mâncare, atunci când este posibil. Există alimente înzestrate cu numeroși nutrienți, care lucrează împreună pentru a ne menține corpul sănătos. Drept urmare, absorbția naturală va favoriza și extragerea a mai mulți nutrienți, nu doar B9, ci și antioxidanți naturali, care să ajute la menținerea unei vieți lungi și sănătoase.
Poți să găsești B9 în numeroase alimente, cele mai bogate fiind spanacul, ficatul de vită, asparagus și varza de Bruxelles, dar și alimente fortificate, cum ar fi lactatele, sucurile sau anumite cereale. Ține minte, însă, că ficatul nu este recomandat femeilor însărcinate.
Cu toate acestea, uneori absorbția naturală e inhibată de anumite afecțiuni medicale, spre exemplu, precum boala Crohn, o tulburare a tractului digestiv. În astfel de situații suplimentele alimentare se pot dovedi cu adevărat utile.
Forme ale vitaminei B9
Există 4 forme principale de vitamina B9:
Folatul
Este forma naturală de B9, pe care o găsim în alimente. Numele provine din cuvântul de origine latină ,,folium”, care înseamnă frunză, întrucât se găsește, în mare parte, în legumele cu frunze verzi. Este convertit în sistemul digestiv în forma biologic activă de metilfolat și are o rată rapidă de absorbție. Cu toate acestea, el poate fi cu ușurință pierdut din alimente prin gătire sau procesare.
Acidul folic sintetic
Ce este acid folic? E bine de știut că nu există acid folic natural. El este, de fapt, forma sintetică a vitaminei B9, pe care ne-o procurăm din suplimente sau din alimentele fortificate, adică înzestrate artificial cu nutrienți; în momentul în care ajunge în organism, acidul folic este convertit, în ficat și alte țesuturi, sub formă de metilfolat. Spre deosebire de forma naturală a vitaminei B9, acidul folic se absoarbe mai bine decât folații naturali, cu toate acestea, procesul de convertire a acidului folic în forma lui activă este mai lent.
După ce acidul folic este absorbit în fluxul sanguin, el este descompus în ficat. Ficatul, totuși, nu poate să proceseze decât treptat cantitatea de acid folic și, prin urmare, se pot acumula în organism depozite de acid folic nemetabolizat, care să ne afecteze sistemul imunitar atunci când se consumă acid folic în exces. Pe de altă parte, folații regăsiți în alimente sunt mult mai rapid procesați de ficat.
L-metilfolat (5-MTHF)
Este forma biologic activă a vitaminei; spre deosebire de folat sau de acidul folic, metilfolatul nu are nevoie să fie convertit în organism pentru a fi activ și utilizat ulterior spre îndeplinirea beneficiilor sale. L-metilfolatul este recomandat în suplimente pentru persoanele care au mutații genetice (cum ar fi mutația genei MTHFR). Aceasta le împiedică să convertească eficient acidul folic sintetic în forma sa activă.
Acid folinic
Reprezintă o altă formă de acid folic, utilizată mai ales în tratamente medicale. Spre deosebire de forma naturală, nu necesită transformare enzimatică și poate fi utilizat de organism chiar și la persoanele cu mutații MTHFR. Este adesea prescris în tratamentele pentru anumite tipuri de anemii sau în cazurile de toxicitate indusă de medicamente (de exemplu, metotrexat).
Formula farmaceutică a vitaminei B9
Acidul folic în sarcină este esențial, atât în perioada timpurie a sarcinii, cât și înainte de sarcină, pentru persoanele care își doresc să aibă un copil, deoarece protejează fătul de anumite malformații și scad riscurile unor complicații.
Pe lângă suplimentele prenatale, această vitamină se găsește în complex de multivitamine ori alături de alte vitamine din complexul B, sau doar în forma de acid folic. Dozele variază între 400 și 800 de mcg de acid folic pentru adulți și între 200 și 400 de mcg de acid folic pentru copii.
În general, aceste suplimente se iau pe cale orală și se găsesc pe piață sub formă de pilule, comprimate efervescente, masticabile, dar și sub formă de picături. În general, acest tip de supliment vine la pachet cu o pipetă, care permite respectarea exactă a dozajului, conform instrucțiunilor de utilizare.
Pe lângă administrarea pe cale orală, vitamina B9 poate fi suplimentată și injectabil, în 3 modalități: subcutanat, adică sub piele, intramuscular, adică în mușchi, ori intravenos, adică în venă. Acest tip de administrare se efectuează de către un personal avizat, la spital sau în clinici specializate.
Surse de vitamina B9
Asemenea tuturor nutrienților, vitamina B9 lucrează intens pentru a ne ajuta să menținem bunăstarea fizică, dar și mentală. Rolul ei principal este să ne mențină celulele sănătoase și să ne asigure suport în procesul de creștere, oferind totodată o stare de spirit pozitivă, minimalizând riscurile unor dezechilibre emoționale.
Această vitamină poate fi găsită într-o varietate amplă de alimente, sub formă de folați, dar și suplimentele sunt o alternativă utilă atunci când organismul are nevoie de un surplus nutritiv. Forma de B9 din suplimente este cea sintetică, ce poartă numele de acid folic.
Cu toate că reprezintă forma naturală a acestui nutrient, folatul are o rată mai mică de absorbție, de aceea, în perioadele în care corpul este supus schimbărilor și are nevoie de ajutor nutritiv, specialiștii recomandă administrarea suplimentelor. Un exemplu perfect ar fi în sarcină. E o perioadă în care corpul mamei este solicitat de nevoile fătului, iar aportul trebuie crescut pentru a putea sutine atât nevoile proprii , cât și pe cele ale copilului.
Așadar, care sunt cele mai bune resurse pentru a dispune de un nivel optim de vitamina B9?
Vitamina B9 alimente
Nu e o misiune atât de grea să integrezi în dietă alimente bogate în vitamina B9, deoarece acest nutrient valoros este îndeajuns de versatil încât să mulțumească atât gusturile iubitorilor de produse de origine animală, dar și pe cele ale vegetarienilor sau chiar ale veganilor.
Vitamina B9 există în alimente precum:
Alimente de origine animală:
Ficatul de vită= Cea mai bogată resursă de B9, o porție de aproximativ 85 de grame de ficat de vită fiert o să aducă organismului 215 mcg de folați, ceea ce echivalează cu aproximativ 54% din DZR, acoperind totodată doza zilnică necesară și de B12, vitamina A și chiar cupru.
Cu toate acestea, dacă ești însărcinată și cauți modalități de a include mai mulți folați în regimul tău zilnic alimentar, să știi că ficatul de vită nu este o opțiune, deoarece concentrația mare de vitamina A pe care o deține poate să facă rău copilului.
Ouă= Oul este cunoscut drept multivitamina organismului, întrucât poartă numeroase resurse nutritive, care întăresc sistemul imunitar și ne alimentează cu energie. În legătură cu resurse de folați, să știi că dacă o să consumi 1 ou fiert tare, întreg, vei furniza 22 de mcg, respectiv 6% din DZR.
Halibut= Un preparat ce conține aproximativ 85 de grame de halibut gătit o să aducă organismului 12 mcg de folați, adică 3% din DZR.
Lapte= Dacă bei o cană de lapte cu 1% grăsime, atunci vei oferi 12 mcg de folați, respectiv 3% din DZR.
Carne tocată de vită= În rândul proteinei, carnea de vită se dovedește a fi cea mai bogată resursă de folați. Aproximativ 85 de grame de carne tocată de vită macră 85% gătită înseamnă 7 mcg de folați, ceea ce aduce 2% din DZR.
Piept de pui= Puiul nu se lasă nici el mai prejos, căci aproximativ 85 de grame de piept de pui prăjit te alimentează cu 3 mcg de folați și 1% din DZR.
Alimente de origine vegetală:
Spanacul= Jumătate de cană de spanac fiert o să întărească organismul cu 131 mcg de folați, adică 33% din DZR. Spanacul crud este și el valoros, pentru că o cană de spanac negătit echivalează cu 58 de mcg de folați, respectiv 15% din DZR.
Fasole cu ochi negri= Doar o jumătate de cană de fasole cu ochi negri fiartă înseamnă 105 de mcg de folați și 26% din DZR.
Sparanghel= Include 4 bețe de sparanghel fiert la masa ta și îți vei întări organismul cu 89 de mcg de folați, adică 22% din DZR
Varză de Bruxelles= O jumătate de cană de varză de Bruxelles fiartă congelată înseamnă 78 de mcg de folați, deci 20% din DZR
Salata Verde Romaine= Doar o cană de salată e nevoie ca să aduci organismului 64 de mcg de folați, ceea ce înseamnă 16% din DZR necesară pentru un aport optim.
Avocado= Una dintre cele mai populare fructe la momentul actual, avocado este un super aliment, bogat în potasiu, vitamina K, C, și B6, fiind de asemenea o resursă optimă de grăsimi sănătoase. Jumătate de cană de avocado tăiat o să îți ofere 59 de mcg de folați și 15% din DZR.
Broccoli= Este considerată una dintre cele mai nutritive legume, fiind o resursă valoroasă de mangan și vitaminele C, K, și A. În ceea ce privește B9, jumătate de cană de broccoli tăiat în bucățele echivalează cu 52 de mcg de folați și 13% din DZR.
Mazăre= Aceeași cantitate de jumătate de cană de mazăre fiartă congelată înseamnă 47 de mcg de folați, traducându-se în 12% din DZR.
Fasole roșie boabe= Jumătate de cană de fasole roșie la conservă înseamnă 46 de mcg de folați și tot 12% din DZR.
Germeni de grâu= Fibre? Da! Și B9? Categoric! Dacă incluzi într-un preparat 2 linguri de germeni de grâu, o să aduci organismului 40 de mcg de folați și 10% din DZR.
Papaya= O jumătate de cană de papaya tăiat cubulețe înseamnă 27 de mcg de folați, ceea ce înseamnă 7% din DZR. Acest fruct nu o să te hrănească doar cu resurse nutritive de B9, ci și vitamina C, potasiu, și antioxidanți precum carotenoizii.
Arahide= Aproximativ 28 de grame de arahide prăjite vor alimenta resurse de vitamina B9 din organism cu 27 mcg de folați, implicit 7% din DZR.
Banană= O banană de mărime medie drept gustare nutritivă o să ofere 24 de mcg de folați, adică 6% din DZR, pe lângă alte resurse de potasiu, mangan, magneziu și vitamina B6.
Pepene galben= O jumătate de cană de pepene galben tăiat cubulețe echivalează cu 17 mcg de folați și 4% din DZR.
De altfel, se mai găsesc resurse de vitamina B9 și în alte alimente pe bază de plante, cum ar fi varza kale, salata rucola, sfeclă sau napi, semințe de in, dar și în sucul de roșii sau portocale natural.
Alimente fortificate:
Cereale de mic dejun= Dacă îți începi dimineața cu un bol de cereale fortificate, atunci vei furniza 100 de mcg de folați și 25% din DZR.
Orez= Doar o jumătate de cană de orez alb gătit înseamnă 90 de mcg de folați, respectiv 22% din DZR
Spaghete= O jumătate de cană de spaghete fortificate gătite echivalează cu 74 de mcg de folați, adică 19% din DZR.
Pâine= doar o felie de pâine albă fortificată înseamnă 50 de mcg de folați și 13% din DZR.
Anumite studii au descoperit că o diferență între alimentele fortificate și cele înzestrate natural cu vitamina B9, ar fi că cele fortificate au o rată mai mare de absorbție decât folații din alimentele naturale. Acest lucru ar putea fi explicat de faptul că acidul folic, varianta artificială a vitaminei, se absoarbe mai bine în organism.
Pe de altă parte, sunt studii care contrazic acest punct de vedere. Unii specialiști consideră că enzima folosită de organism pentru a înghiți acidul folic din alimentele fortificare nu este atât de eficientă, ceea ce ar putea lăsa depuneri de acid folic nemetabolizat. Aceasta se întâmplă deoarece acidul folic trebuie transformat în forma activă, 5-metiltetrahidrofolat (5-MTHF), prin intermediul unei enzime numite MTHFR. Unele persoane au mutații genetice la nivelul genei MTHFR, care încetinesc sau reduc eficiența acestei conversii.
O soluție pentru pentru aceste persoane ar fi utilizarea suplimentelor care conțin L-metilfolat, forma deja activată a vitaminei B9. Aceasta este absorbită mai ușor și nu necesită conversia prin enzima MTHFR, ceea ce o face o opțiune mai sigură pentruaceștia.
Vitamina B9 suplimente
Dacă folații se găsesc în mod natural în alimente, acidul folic predomină hrana fortificată și suplimentele alimentare.
Deci ce este acid folic? El este o formă de folat concepută să reziste la soare și căldură, iar din acest motiv o face ideală pentru utilizarea în alimente procesate. Această formă nu se degradează ușor în timpul gătitului sau depozitării, păstrându-și eficiența.
Acidul folic oferă beneficii multe în organism. În general, suplimentele cu B9 se iau pentru a trata o deficiență sau pentru a feri organismul de una, dacă te afli într-o grupă de risc. Oamenii își procură cel mai des doza zilnică optimă din resurse alimentare, cum ar fi din carnea de vită, legume, fructe și numeroase alimente fortificate, suplimentele cu B9 fiind mai degrabă destinate:
femeilor însărcinate sau care alăptează,
pentru că au nevoie de un adaos nutritiv pentru pentru a preveni defectele de tub neural la făt; organizațiile internaționale de sănătate recomandă aproximativ 600 mcg de acid folic zilnic pentru acestea;
celor care consumă excesiv alcool și țigări,
pentru că nivelul ridicat de stres oxidativ face ca organismul să folosească mai mult combustibil nutritiv pentru a-l combate; în plus, alcoolul interferează cu absorbția și metabolismul acidului folic și poate duce la pierderi semnificative de folat din organism;
în cazul femeilor care își planifică o sarcină,
este indicată suplimentarea cu folat cu o luna înainte de concepție;
celor care au probleme genetice,
care nu permit convertirea acidului folic în forma sa naturală;
persoanele cu probleme ale tractului digestiv,
în special boala celiacă și boala Crohn, căci absorbția nutritivă se face prin intermediul sistemului digestiv;
persoanelor ce nu consumă alimente de origine animală sau legume cu frunze verzi,
căci sunt cele mai bogate resurse alimentară de B9;
persoanelor cu tulburări de dispoziție,
întrucât s-a descoperit că aproximativ 30% dintre cei care se confruntă cu depresia și au gânduri suicidale au un nivel scăzut de vitamina B9;
oamenilor care iau tratament cu metotrexat,
care neutralizează folații din organism, provocând totodată tulburări gastrointestinale; totodată, sunt indicate suplimentele cu folat sau acid folinic (leucovorin);
Ce conține acidul folic sub forma de supliment? Suplimentele alimentare cu acid folic se găsesc pe piață atât în formă singulară, adică doar acid folic, sau combinate cu alte vitamine și minerale. Un exemplu ar fi cele din complexul de vitamine B (B1, B2, B3, B5, B6, B12), care au roluri importante în menținerea sănătății sistemului nervos, metabolismului energetic și stării generale de bine.
Fun Fact
În cazul femeilor însărcinate, acidul folic este adesea asociat cu fier, pentru a preveni anemia în sarcină.
Suplimentele de vitamina B9 se iau în cea mai mare parte pe cale orală, sub formă de:
- – pastile care se înghit cu apă
- – comprimate efervescente
- – comprimate masticabile
- – picături ce se adaugă în mâncare sau lichide, în funcție de instrucțiunile de administrare
- – forme de suplimente sublinguale sau spray-uri, care sunt utilizate pentru o absorbție mai rapidă și eficientă, în special la persoanele care au probleme de digestie
Ca orice alt medicament, suplimentele pe cale orală pot să provoace și efecte adverse, alertate de organism.
Studiile sugerează că dozele zilnice de acid folic care depășesc 1.000 mcg (1 mg) pe zi pot fi asociate cu riscuri și efecte adverse, în special în cazul utilizării pe termen lung.
Acid folic reacții adverse:
- – iritații la nivelul pielii
- – mâncărimi
- – roșeață
- – dificultate de respirație
- – probleme de somn
- – confuzie
- – iritabilitate
Se preferă consumul suplimentelor fără mâncare, întrucât au un procent de absorbție de 100%, spre deosebire de administrarea cu mâncare, ce scade procentul la 85%.
Mai mult decât atât, există și varianta injectabilă, efectuată de un personal specializat, pentru o accelerare a procesului de absorbție.
Un mic sfat atunci când cumperi vitamine cu B9 în vederea sarcinii: S-ar prea putea să vezi pe eticheta cu ingrediente că suplimentul tău conține folați naturali, cum ar fi 5-MTHF, în locul acidului folic. Această formă de supliment poate să fie benefică, spre exemplu, celor care suferă de polimorfismul genei MTHFR, întrucât ea împiedică procesul de convertire în forma ei activă; în ceea ce privește sarcina, însă, 5-MTHF se recomandă în cazul femeilor însărcinate cu mutație MTHFR.
Acid folic administrare: Deci câte pastile de acid folic se iau pe zi? Doza de acid folic dintr-o pastilă depinde foarte mult de tipul de supliment și concentrația în care se găsește în acesta. Spre exemplu, organismul unui adult fără probleme de sănătate are nevoie de 400 de mcg pentru a împlini doza zilnică recomandată, iar suplimentele conțin între 400 la un adult sănătos și 600 mcg pentru femeile însărcinate.
În funcție de problemele de sănătate cu care te poți confrunta, doza poate să urce până la 1000 de mcg și chiar mai mult pentru persoanele aflate într-o schemă de tratament. Aceste limite se impun pentru formele artificiale ale vitaminei, cum ar fi acidul folic.
De aceea este foarte important să urmărești cu atenție instrucțiunile de administrare și să nu iei doze mai mari decât cele recomandate în prospect, pentru a nu ajunge să te confrunți cu efecte adverse ale unui posibil supradozaj.
Acid folic beneficii pentru sănătate
Din complexul de vitamine B, sigur au ajuns și la urechile tale vitamina B6, care dirijează procesul metabolic, sau vitamina B12, care îmbunătățește starea de spirit.
Dar vitamina B9 aduce și ea multiple efecte avantajoase, fără de care organismul ar putea avea de suferit.
Vitamina B9 beneficii:
Esențială în perioada de sarcină
Sarcina avea un curs diferit până acum 50 de ani când s-a descoperit că un nivel scăzut de B9 crește riscurile unei sarcini cu complicații. De aceea, se recomandă să iei acid folic în sarcină.
Corpul femeii tinde să asimileze mai greu resursele de acid folic, de aceea e necesar ca în primele săptămâni de sarcină și chiar înainte, dacă este posibil, să se înceapă administrarea de suplimente cu acid folic, cea mai des utilizată formă de vitamina B9 care poate să prevină apariția malformațiilor congenitale.
Potrivit US Preventative Services Task Force, specialiștii recomandă suplimente zilnice de 400-800 de mcg de acid folic în sarcină, alături de consumul de alimente cât mai variate, bogate în resurse nutritive de folați cu o lună înainte de sarcină și în primele 2-3 luni.
Se implică în ocrotirea inimii
S-a constatat că folatul, în asociere cu alte vitamine B, precum vitamina B6, dar mai ales B12, ar putea să construiască un scut de protecție în jurul inimii, întrucât reușesc să mențină homocisteina la un nivel optim.
Ea este un aminoacid esențial în digestia proteinelor, iar vitamina B9 ajută la convertirea acestui aminoacid în metionină, care facilitează producția de noi proteine. Fără B9, acest proces este blocat, iar homocisteina crește, ceea ce poate duce la o afecțiune numită hiperhomocisteinemie. Ea poate amplifica riscurile de boli cardiovasculare, hipertensiune, accident vascular cerebral, dar favorizează și procesul de îngrășare, care, la rândul său, poate să afecteze sănătatea inimii.
Conform unui studiu din 2017, s-a descoperit că aceste efecte benefice se întrevăd, mai degrabă, în rândul oamenilor fără un istoric de boli de inimă.
Cu toate acestea, e important de reținut că vitamina B9, în sine, nu scade riscul de boli cardiovasculare. Ea menține un nivel sănătos de homocisteină în sânge, care la niveluri crescute, este răspunzătoare de efecte nefaste asupra sănătății inimii.
Ameliorează simptomele depresiei
S-au efectuat numeroase studii de-a lungul timpului pentru a înțelege mai bine asocierea dintre vitamina B9 și ameliorarea simptomelor depresiei.
Se pare că un nivel scăzut de folați s-a regăsit printre persoanele care suferă de depresie. Acest procent negativ poate fi influențat de alegeri alimentare precare și un posibil consum excesiv de alcool, pe fondul stresului și al unor supărări antrenate de depresie.
Ei bine, s-a descoperit că vitamina B9 ar putea îmbunătăți aceste simptome. În urma unor studii, s-a constat că pacienții cu depresie rezistentă la tratament, care au primit L-metilfolat alături de antidepresive, au avut o rată mai mare de ameliorare a simptomelor în comparație cu cei care au primit doar medicamentele standard. Această asociere pare să sporească eficacitatea antidepresivelor, în special la persoanele cu niveluri scăzute de folat.
Încearcă să protejeze organismul de cancer
Vitamina B9 ar putea preveni anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel de colon sau de sân. Explicația ar fi că acest nutrient gestionează procesul de diviziune celulară și de sinteza al ADN ului.
Cu toate acestea, există un revers al medaliei. Deși acidul folic ar putea ajuta organismul, tocmai datorită acestei funcții reparatoare a celulelor, el ar putea accelera și producția de celule canceroase, mai ales atunci când este luat în cantități mari. În cazul unei expuneri excesive, acidul folic ar putea accelera creșterea tumorilor existente. De aceea, noi îți recomandăm să te consulți cu un medic în privirea suplimentelor de B9, dacă ai primit un diagnostic de cancer.
Ba mai mult, dozele prea mari de acid folic pentru bărbați ar putea declanșa cancer de prostată.
Rezultatele sunt încă mixte cu privire la avantajele suplimentarii de folați în combaterea cancerului, cercetări adiționale fiind vitale pentru a stabili implicarea vitaminei B9 în combaterea unor asemenea afecțiuni.
Ar putea împiedica declinul cognitiv
Multiple studii au adus la lumină că un nivel ridicat de homocisteină implică o rată mai mare de diagnostic cu demență sau boala Alzheimer. Homocisteina crescută poate să blocheze circulația sângelui către creier și celule nervoase. Un nivel ridicat poate afecta circulația sângelui în creier, ducând la deteriorarea neuronilor și la pierderea funcțiilor cognitive.
Cu toate acestea, încă nu s-a identificat că suplimentarea cu acid folic ar putea preveni sau încetini aceste afecțiuni cognitive, chiar și prin reducerea homocisteinei. Asocierea dintre vitamina B9, alături de B6 și vitamina B12, contribuie la reducerea homocisteinei, iar studiile sugerează că menținerea unui nivel optim de homocisteină ar putea proteja sănătatea creierului.
Ca și în cazul prevenirii cancerului, e necesară o analiză mai detaliată a potențialului ajutor pe care vitamina B9 îl poate aduce în împiedicarea declinului cognitiv.
De asemenea, acest nutrient valoros organismului ar mai putea fi eficient în cazul:
- – autismului declanșat în perioada de sarcină, la copil
- – ameliorării deficienței, pe fondul tratamentului cu metotrexat
- – tratării infertilității, la bărbați
- – încetinirii bolilor de ficat
- – pierderii auzului și a vederii, în cazul vârstnicilor
Deficiența de vitamina B9
De obicei, deficiența cu B9 este destul de rară. Ea apare mai mult atunci când organismul suferă mai multe pierderi nutritive, spre exemplu, pe fondul unor probleme de sănătate sau a aportului insuficient.
Deficiența se ivește atunci când nivelul nutritiv de care organismul nostru are nevoie pentru un demers optim este mai scăzut decât necesar. Putem spune că ne aflăm într-un deficit de acid folic atunci când aportul zilnic atinge sub 400 de mcg, doza pe care ar trebui să o obțină un adult sănătos, din consumul unei diete adecvate cu vitamina B9 din alimente.
Această doză poate să difere în funcție de anumite probleme de sănătate, vârstă sau chiar sex. Spre exemplu, acidul folic în sarcină, dar și pentru femeile care alăptează, este recomandat de medici pentru a suplini nevoile nutritive ale fătului, aproximativ 600 mcg/zi în timpul sarcinii. Ele sunt procurate de la mamă, dar și pentru că vitamina B9 are un rol foarte important în demersul sarcinii, acționând în formarea optimă a sistemului nervos, a creierului și a coloanei vertebrale.
Fun Fact
În plus, femeile sunt mai predispuse deficienței de acid folic decât bărbații. Motivul de la bază este se referă la cerințele crescute în timpul sarcinii și alăptării, dar și a pierderilor de sânge menstruale, care pot crește nevoia de vitamina B9.
Sub un risc constant de deficiență trăiesc și cei cu o mutație genetică numită polimorfismul genei MTHFR. Această tulburare nu permite convertirea vitaminei B9 în forma ei activă.
În categorie de risc se află și cei cu dieta limitată, care nu consumă alimente bogate în B9. Un regim alimentar optimizat pentru aportul de folați ar trebui să fie echilibrat, atât în alimente de origine animală, cât și vegetală. Cea mai bogată resursă de B9 se găsește în ficatul de vită, dar alte surse ar mai fi și multiple fructe, legume, nuci, semințe și multiple alimente fortificate, cum ar fi pâinea sau pastele. Ficatul de vită, deși este resursa cea mai bogată de B9, nu este recomandat persoanelor însărcinate.
La fel de predispuși sunt și cei care se confruntă cu anumite probleme de sănătate ce impun adaos nutritiv.
Simptomele deficienței de vitamina B9
Dacă ai un nivel de acid folic scăzut în organism, acest lucru se poate materializa într-o condiție numită anemie megaloblastică, ce presupune o anomalie în producerea de celule roșii în măduva osoasă, care cresc mult mai mari decât dimensiunea normală. Acest lucru este influențat de faptul că B9 se asigură de buna dezvoltare a celulelor noastre.
O astfel de anomalie se manifestă prin simptome precum:
- – oboseală, dureri de cap, amețeli și iritabilitate
- – scăderea forței de concentrare
- – palpitații ale inimii și dificultăți de respirație
- – răni în jurul gurii și limbă umflată
- – întârzieri în procesul de creștere
- – pierderea apetitului și, implicit, scăderea în greutate
- – senzație de frig
- – piele palidă
- – diaree
Riscuri pentru sănătate legate de deficiența de vitamina B9
Din cauza faptului că vitamina B9 este un nutrient hidrosolubil, organismul nu dispune de rezerve pe termen lung. El utilizează ce are nevoie, apoi elimină excesul prin transpirație sau urină. Deoarece pierderea se produce atât de ușor, este bine ca noi să acordăm atenție împlinirii aportului zilnic.
Dacă lăsăm deficiența să alunece într-o carență de vitamina B9, nu doar că ne vom confrunta cu simptomele de anemie, dar sunt și alte tulburări care ne pot pune în pericol sănătatea:
– probleme la nivelul sistemului nervos
– infertilitate temporară
– probleme cu inima, care pot ajunge la insuficiență cardiacă
– complicații în sarcină și la naștere
Vestea bună este că tratarea acestor afecțiuni este posibilă. Într-o primă fază, se poate începe cu adăugarea în dietă a alimentelor ce servesc drept sursă de B9. Ulterior, un medic specialist îți poate recomanda cele mai potrivite suplimente cu B9, care să satisfacă nevoile organismului. Spre exemplu, pentru persoanele care se confruntă cu mutația MTHFR se recomandă administrarea suplimentelor ce conțin din start forma activă de B9.
Odată început tratamentul, simptomele ar trebui să se îmbunătățească în câteva săptămâni.
Cu toate acestea, unele dintre afecțiunile menționate mai sus pot fi irecuperabile. Anumite complicații pot fi tratate, însă altele, precum cele la nivelul sistemului nervos, pot să ne lase cu probleme permanente.
Doza zilnică recomandată (DZR) și supradozarea
Cel mai adesea specialiștii recomandă să ne luăm resursele de folați dintr-o dietă variată, pentru a ne bucura de toți nutrienții regăsiți în alimentele naturale.
Deoarece vitamina B9 are valoare hidrosolubilă, procesul de eliminare este foarte rapid. Transpirația sau febra pot provoca pierderea de lichide, dar nu contribuie direct la pierderea acidului folic. În schimb, vărsăturile și diareea pot duce într-adevăr la pierderi nutriționale semnificative, inclusiv de vitamina B9.
În decursul unei zile, se recomandă să consumăm alimente care să acumuleze aproximativ 400 de mcg de folați. Totuși, dacă suferim de anumite afecțiuni, acest aport poate fi sporit prin administrarea de suplimente alimentare.
Acidul folic aduce beneficii multiple, dar ai grijă, însă, cu dozele prea mari. Pe termen lung, ele pot să producă probleme ireversibile de sănătate.
Acid folic doza recomandată într-o zi
În termeni mari, acid folic în doza zilnică recomandată zi pentru a funcționa optim se arată astfel:
Vârstă | Acid folic bărbați | Acid folic femei | În sarcină | Alăptare |
0-6 luni | 65 mcg | 65 mcg | ||
7-12 luni | 80 mcg | 80 mcg | ||
1-3 ani | 150 mcg | 150 mcg | ||
4-8 ani | 200 mcg | 200 mcg | ||
9-13 ani | 300 mcg | 300 mcg | ||
14+ | 400 mcg | 400 mcg | 600 mcg | 500 mcg |
Aceste valori sunt listate în mcg specifice pentru ceea ce se numește echivalent de folat alimentar, ori Dietary Folate Equivalents (DFE), cum le vei găsi în engleză. În alte cuvinte, este o limită impusă pentru acidul folic, întrucât organismul îl absoarbe într-o cantitate mult mai mare decât pe cel natural, prezentând un risc mai mare de toxicitate sau supradozaj. Folații naturali, în schimb, nu te vor duce spre toxicitate, ei având o rată mai scăzută de absorbție: aproximativ 50%, spre deosebire de acid folic. Așadar, 240 mcg de acid folic și 400 mcg de folați echivalează 400 mcg de echivalent de folat alimentar (DFE).
Doza zilnică recomandată de vitamina B9 poate să difere dacă organismul tău are nevoie de un ajutor nutritiv. Spre exemplu, acidul folic pentru sarcină este unul dintre acei nutrienți esențiali, ce favorizează dezvoltarea sănătoasă a copilului, inclusiv după naștere, în perioada de alăptare. Organismul lor are nevoie de acest adaos nutritiv pentru a împlini nevoile copilului, dar și pe cele proprii. Acest lucru este necesar întocmai pentru că, spre deosebire de bărbați, femeile au o rată mai mică de absorbție, fiind mai predispuse unei posibile deficiențe cu B9.
Efectele nocive ale supradozării de vitamina B9
Dat fiind faptul că folatul are o absorbție lentă, iar aportul moderat, e destul de improbabil să dezvolți toxicitate doar din consumul de B9 în formă naturală. Cel mai adesea, efectele adverse pot să-și facă simțită prezența în cazul administrării de acid folic, deoarece această formă de vitamina B9 este mai facilă absorbției, fiind recomandată mai ales celor cu nevoie de surplus nutritiv. Toxicitatea poate fi atinsă dacă se depășește doza zilnică de 1,000 mcg la adulți, din cauza capacității limitate a ficatului de a metaboliza această vitamină.
Cantitatea maximă pe care organismul unei persoane sănătoase poate să o tolereze diferă în funcție de vârstă, dar și sex, în cazul femeilor însărcinate și celor care alăptează, pentru că ele au nevoie de cantități mai mari de B9 pentru a da din resursele lor copilului.
Iată care sunt dozele recomandate, pentru a nu te confrunta cu excesul de acid folic:
Vârstă | Acid folic bărbați | Acid folic femei | În sarcină | Alăptare |
1–3 ani | 300 mcg | 300 mcg | ||
4–8 ani | 400 mcg | 400 mcg | ||
9–13 ani | 600 mcg | 600 mcg | ||
14–18 ani | 800 mcg | 800 mcg | 800 mcg | 800 mcg |
19+ | 1,000 mcg | 1,000 mcg | 1,000 mcg | 1,000 mcg |
Până la vârsta de un an, bebelușii nu ar trebui să își ia aportul zilnic decât prin resursele mamei, adică prin laptele matern, dar și prin mâncare, atunci când ating vârsta diversificării alimentare, și chiar anumite alimente fortificate, potrivite nevoilor celor mici.
În ceea ce privește adulții, se pare că organismul poate să tolereze până la 1000 de mcg, însă, pe termen lung, o cantitate prea mare poate să impună probleme de sănătate. Un exemplu concret ar fi că poate să mascheze o deficiență de B12 până în punctul în care să provoace consecințe neurologice, care să nu mai poată fi ulterior tratate. Această deficiență poate să fie mai periculoasă cu cât înaintezi în vârstă, pentru că organismul absoarbe din ce în ce mai greu B12.
Nu există un dozaj maxim pentru consumul de folați, adică din alimente înzestrate natural cu această vitamină. Prin natura sa hidrosolubilă, B9 elimină excesul de folați din cantitățile mai mari prin sistemul excretor. Pentru forma de acid folic, însă, progresul poate să fie diferit.
La fel, nici cantitatea de B9 din multivitamine nu ridică riscuri de toxicitate.
Dacă te afli printre persoanele care iau suplimente cu acid folic, ai grijă să nu depășești dozajul recomandat.
Dacă lipsa de B9 poate să implice pierderi de greutate, dată fiind pierderea apetitului, să știi că asta nu înseamnă că prea mult acid folic îngrașă. Din contră, potrivit ScienceDirect.com, o cantitate optimă de acid folic poate să ajute în procesul de slăbire, spre exemplu, în rândul persoanelor cu sindromul ovarelor polichistice. De altfel, un studiu din 2019, a dezvăluit că folații ar putea să ajute în gestionarea greutății, întrucât aceștia mențin homocisteina în parametri optimi, care, altminteri, poate să declanșeze procesul de îngrășare.
Excesul de acid folic poate să ducă la:
- – dureri de stomac asociate cu diaree
- – stări de greață
- – insomnie
- – iritații la nivelul pielii
Reacții adverse acid folic: Cazurile sunt rare, dar anumite persoane pot fi hipersensibile la acid folic, stârnind reacții adverse precum iritații, mâncărimi și dificultăți de respirație. În cazurile severe, se poate ajunge chiar la șoc anafilactic.
Chiar dacă s-a dovedit de către specialiști că organismul absoarbe mai bine acidul folic decât forma naturală de B9, în ceea ce privește convertirea vitaminei în ficat, procesul este mult mai lent.
Din acest motiv, e posibil să crească riscul de a rămâne cu resturi de acid folic nemetabolizat în sânge, care ne pot afecta sănătatea organismului. E important de notat că acest fenomen nu apare și din consumul de vitamina B9 naturală, din folați.
Administrarea unor doze foarte mari de acid folic (peste 5 mg/zi) poate duce la efecte adverse gastrointestinale, precum greață, balonare, și crampe abdominale.
Anumite studii au adus în discuție că excesul de acid folic în organism ar mai putea să:
- – accelereze declinul mental pe fondul vârstei
- – încetinească dezvoltarea creierului în cazul copiilor
- – mărească șansele de recidivare a mai multor tipuri de cancer
- – crească rezistența la insulină
Interacțiunea vitamina B9 cu alte medicamente sau vitamine
Dacă te știi cu probleme de sănătate și te afli deja sub o schemă de tratament, ar fi bine să te consulți cu un medic înainte să începi administrarea cu B9, deoarece acest nutrient poate să interacționeze cu anumite medicamente și chiar vitamine de care organismul tău s-ar putea să aibă nevoie.
Metotrexat
Suplimentarea de acid folic poate să slăbească eficacitatea metotrexatului, întrucât B9 gestionează procesul de creștere a celulelor. Acest medicament se folosește pentru a trata multiple tipuri de cancer, artrită reumatoidă, psoriasis, boala Crohn sau alte boli autoimune.
Antiepileptice
Antiepilepticele și vitamina B9 se află într-o relație antagonică reciprocă. Pe de-o parte, acest tip de medicamente poate să reducă nivelul de folat seric. Pe de altă parte, vitamina B9 poate și ea să scadă nivelul medicamentului din sânge.
Sulfasalazina
Ea este folosită pentru a trata colita ulcerativă sau boala Crohn și poate să inhibe procesul de absorbție nutritiv, crescând riscul unei deficiențe.
Pirimetamină
Dacă iei acid folic împreună cu acest medicament administrat împotriva malariei, riști să reduci eficacitatea medicamentului.
Barbituricele
Aceste sedative ar putea să nu mai fie eficiente din cauza asocierii cu vitamina B9.
Medicamente care conțin zinc
E bine să nu iei simultan zinc și acid folic, pentru că B9 poate să slăbească forța zincului.
De asemenea, poți să iei acid folic în aceeași perioadă a zilei în care iei și analgezice, precum paracetamolul, unul dintre cele mai comune opțiuni mai ales pentru persoanele însărcinate sau care alăptează.
Vitamina B9 în diverse grupuri de populație
Cantitate de vitamina B9 de care corpul nostru ar avea nevoie nu este mereu aceeași pentru toată lumea. Vârsta, sexul ori alte probleme de sănătate prealabile reprezintă factori diferentiatori, întrucât organismul se află în altă etapă a vieții.
Copii și vitamina B9
Vitamina B9 este foarte importantă în perioadele cruciale de creștere, cum ar fi copilăria sau adolescența, datorită implicării pe care acest nutrient îl are în procesul de dezvoltare a celulelor și a materialului genetic.
Conform statisticilor, copiii ar trebui să aibă un aport de:
Vârstă | DZR Acid Folic Copii | Doza Maximă Acid Folic Copii |
0-6 luni | 65 mcg | – |
7-12 luni | 80 mcg | – |
1-3 ani | 150 mcg | 300 mcg |
4-8 ani | 200 mcg | 400 mcg |
9-13 ani | 300 mcg | 600 mcg |
14-18 ani | 400 mcg | 800 mcg |
Nu este menționat un aport specific al dozei maxime de B9 pe care un bebeluș de până la 1 an poate să îl tolereze, întrucât aportul lor trebuie să vină doar din laptele matern, praf, sau alimentar.
Deși există o doză maximă tolerabilă și pentru copii, efectele pe termen lung asupra organismului lor în urma administrării unor doze mai mari continuă să rămână un subiect ce încă mai trebuie cercetat de specialiști.
Cu privire la sursele primare de nutrienți, în primul an de viață copiii își împlinesc aportul nutritiv, în cea mai mare parte, prin laptele matern. Odată cu trecerea timpului, tot mai multe alimente încep să fie permise în regimul celui mic. Atunci când ajunge în etapa diversificării, poți să-i adaugi în dieta și alimente care conțin resurse de B9, cum ar fi carnea de vită, dar alte alternative nutritive se găsesc și în numeroase legume, fructe, nuci, semințe, și alte proteine sănătoase precum oul.
Copiii mai mari de un an pot și ei să ia suplimente, în urma unei diagnosticări de la medic. În general, multivitaminele destinate copiilor o să aibă o doză de acid folic între 200 și 400 de mcg.
Există o mutație genetică în rândul copiilor, ce poate să procoave o afecțiune rară numită deficitul de folat cerebral care se dezvoltă în perioada de sarcină. Aceasta apare atunci când forma activă de B9 nu reușește să ajungă la creierul fătului, din cauza unei predispoziții genetice. În primii 2 ani, copiii cu această afecțiune par să se crească normal, apoi, treptat, ei încep să își piardă din abilitățile cognitive și motorii.
În 1 din 3 copii, simptomele timpurii ale deficitului de folat cerebral se descriu în:
- – dizabilitate intelectuală
- – dificultăți de vorbire
- – dezvoltare lentă
- – tremur
- – incapacitate de control ori coordonare musculară
O metodă de prevenire a acestei afecțiuni nu a fost încă identificată de cercetători. Cu toate acestea, multiple studii au scos la iveală că o cantitate crescută de acid folic în organism ar putea fi un factor declanșator al acestei afecțiuni. Potrivit rarediseases.org, deficitul de folat cerebral poate fi tratat prin administrarea de acid folinic.
Femeile însărcinate și vitamina B9
Dacă te afli în acest moment al vieții, cel mai probabil ai auzit de cât de importantă este vitamina B9 pentru viitoarele mame, iar partea și mai interesantă la această vitamină este că ea poate să protejeze fătul de anomalii chiar înainte ca mama să rămână însărcinată, printr-un aport optim de acid folic.
Vitamina B9 este printre nutrienții esențiali pentru un decurs bun al sarcinii, întrucât poate feri fătul de afecțiuni ireversibile, la nivelul creierului, al coloanei vertebrale sau a măduvei spinării, cum sunt și:
spina bifidă,
ce implică o coloană subdezvoltată
anencefalia,
ce presupune părți lipsă ale creierului și ale craniului
De altfel, lipsa de acid folic în sarcină poate să ducă și la apariția unor riscuri la momentul nașterii, cum ar fi preeclampsie sau naștere prematură.
Ba mai mult, grețurile de dimineață, asociate cu vărsături, pot și ele să accelereze pierderea de acid folic din organism, făcând ca femeile să reprezinte o grupă de risc de deficit cu vitamina B9.
Mamele necesită un adaos nutritiv pentru a-și satisface aportul de vitamine și minerale necesar într-o zi, dar și pe al copilului, care își alimentează resursele din organismul mamei. În alte cuvinte, resursele mamei devin și ale copilului.
Același lucru se întâmplă și în perioada de alăptare, când laptele matern reprezintă sursa fundamentală de hrănire a sugarului.
Acid folic doză recomandată: Dacă în mod normal, doza zilnică recomandată pentru femeile însărcinate și pentru cele care alăptează este de 600, respectiv 500 de mcg, o doză de aproximativ 1000 de mcg poate fi cerută de medic dacă istoricul medical dezvăluie spina bifida în familie.
Este bine de subliniat că dozele atât de mari n-ar trebui luate decât sub îndrumarea unui specialist, în urma unor investigații care să dezvăluie că organismul tău are nevoie de ele. Anumite studii au arătat că, în perioada timpurie a sarcinii, inclusiv în perioada perinatală, adică înainte de sarcină, administrarea dozelor de 1000 de mcg au fost asociate cu o rată mai scăzută de progres cognitiv optim printre copiii între 4 și 5 ani, decât în cazurile în care mamele au luat între 400 și 999 de mcg de acid folic.
Acid folic administrare: Când se ia acidul folic dimineața sau seara? Nu este specificat un moment exact pentru când se ia acidul folic, dar, în general, se recomandă administrarea pe stomacul gol, pentru a facilita procesul absorbției care poate să scadă la o eficacitate de 85% dacă se administrează cu mâncare.
Sfaturi pentru consumul de vitamina B9
Asemenea tuturor vitaminelor și mineralelor, B9 își aduce un aport propriu în buna funcționare a organismului nostru.
La ce ajută acidul folic? El lucrează activ la diviziunea celulară, precum și la sinteza ADN-ului. Se gestionează, totodată, metabolizarea proteinelor și a grăsimilor, ceea ce ne dă energie pentru întreaga zi. Dar eforturile vitaminei B9 nu se opresc aici, deoarece încearcă să ne ocrotească sănătatea inimii și, alături de celelalte vitamine din complexul B, luptă să împiedice declinul cognitiv și alte boli care se ivesc odată cu înaintarea în vârstă.
Dacă ai început să te gândești la modalități de a-i aduce organismului tău aportul deplin de care s-ar putea să aibă nevoie într-o zi, fi fără grijă! Am pregătit pentru tine câteva sfaturi care să te îndrume în acest proces:
Adaugă în schema alimentară și hrană fortificată cu B9
Sunt multiple alimente în care vei găsi acid folic, cum ar fi în pâine, orez, făină, paste și anumite cereale de mic dejun.
E bine să existe în organism un echilibru atât de folați, cât și de acid folic, având în vedere că acidul folic, deși are o rată mai ridicată de absorbție, progresul său metabolic este mai lent decât în cazul folaților.
Ia suplimente cu acid folic, dacă este cazul, cu doze care să nu depășească 1000 de mcg.
Le poți găsi pe piață atât în asociere de multivitamine, dar și doar cu vitamina B9. În general, se recomandă ca suplimentele cu B9 să fie luate în prima parte a zilei, pe stomacul gol, pentru o absorbție mai eficientă. Potrivit NIH, aproximativ 85% din folați sunt absorbiți în sânge în consumul cu mâncare, spre deosebire de absorbția pe stomacul gol, ce ajunge la o rată de absorbție de până la 100%.
Consumă o dietă variată, care să conțină alimente bogate în vitamina B9
Cel mai adesea ea se găsește în ficatul de vită, dar poți să te orientezi și spre o varietate largă de alimente pe bază de plante, în cazul în care nu ești un iubitor al proteinei animale.
Cum să obții suficientă vitamina B9 în dietă
O să găsești vitamina B9 naturală în cantități moderate în multiple alimente. Cea mai comună sursă se dovedește a fi carnea de vită, mai exact ficatul de vită. O porție de aproximativ 85 de grame de ficat de vită fiert o să aducă organismului 215 mcg de folați din cele 400 de mcg de care are nevoie organismul unui adult sănătos.
Fun Fact
Veganii și vegetarienii își pot găsi și ei resurse optime de B9. Acest nutrient valoros poate fi identificat și în leguminoase, în legumele cu frunze verzi și în fructele citrice. Se găsește și într-o varietate de alimente fortificate cu B9, care, de obicei, includ produse din cereale, ca pâinea, orezul sau pastele.
Merită menționat că un deficit de acid folic poate să apară și dacă îți gătești prea mult legumele, pentru că acestea își pierd proprietățile nutritive la contactul cu acea căldură puternică. Dacă ai chef să experimentează cât mai mult în bucătărie, ai putea să încerci și să alegi uneori alternative cât mai puțin gătite — spre exemplu, gătitul la abur va fi întotdeauna mai blând decât prăjirea. Atunci când pofta cere, poți adăuga chiar alternative crude de legume pentru a te bucura pe deplin de avantajele lor nutritive.
Când este indicată determinarea serică
Dacă te simți doborât de simptome asemănătoare anemiei, precum slăbiciune, pierderea apetitului și senzații de frig, care coincid cu apariția unor răni în jurul gurii și limbă umflată, sunt șanse să suferi de un deficit de acid folic. Dacă te regăsești în aceste simptome deficit de acid folic, cel mai bine este să iei legătura cu un specialist pentru începerea unei scheme de tratament.
Pentru a identifica doza optimă ce să servească nevoilor organismului tău, medicul o să-ți recomande o analiză de sânge înaintea stabilirii unui tratament.
Un nivel de acid folic scăzut seric ar trebui să fie sub 3 ng/mL pentru a anunța o deficiență. Cu toate acestea, analiza se prea poate să nu fie pe deplin clară, întrucât acest indicator seric este influențat de aportul alimentar recent. De aceea, se prea poate ca medicul să îți recomande să nu consumi nimic înainte cu 6-8 ore înainte de prelevarea probei de sânge.
După ce medicul identifică acuitatea deficienței, acesta poate să alcătuiască un tratament optim. Adesea, se cere adăugarea în diete a alimentelor bogate în B9, dar și a suplimentelor alimentare. Acestea conțin forma de acid folic a vitaminei, care este mai favorabilă absorbției.
Parametrii standarzi spun că un adult fără probleme de sănătate ar trebui să împlinească aportul zilnic prin 400 de mcg de B9, dar pentru persoanele cu afecțiuni medicale, doza poate fi crescută până la 1000 de mcg de B9.
Nu uita, însă, că astfel de doza mari nu ar trebui luate pe termen lung decât sub îndrumarea medicului, pentru că altminteri organismul poate să reacționeze prin declanșarea unor tulburări neurologice.
Concluzii
Cu toate că vitamina B9 și-a câștigat renumele pentru ajutorul pe care îl oferă organismului în perioada de sarcină, el se dovedește a fi valoros și pentru bunăstarea noastră, susținând sănătatea creierului și a inimii, și oferindu-ne energie pentru a ne putea bucura de o viață lungă și sănătoasă.
Surse:
- B vitamins and folic acid
- Folic Acid vs. Folate — What’s the Difference?
- Top Benefits of Vitamin B9 (Folate) and Folic Acid
- Folic Acid: Sources and Recommended Intake
- Folate blood test
- Dietary Folate Intake Is Negatively Associated with Excess Body Weight in Brazilian Graduates and Postgraduates (CUME Project)
Tu alegi cum slăbești, iar noi avem o soluție care te sprijină!
Explorează variantele din magazin în funcție de categorie, dietă specifică, nivel de restricție sau obiectiv pe termen lung.