Gândește-te la cortizol ca la paznicul sănătății tale mentale. Mereu alert și cu ochii în patru în fața pericolelor care pot să lase sistemul imunitar expus pericolelor, cortizolul ne anunță atunci când organismul intră într-o zonă de risc, provocată de un moment stresant. Cortizolul oferă multe beneficii organismului, care ne ajută să funcționăm optim în fiecare moment al zilei – de la gestionarea stresului la reglarea tensiunii arteriale și a zahărului din sânge.
Dacă te-am făcut curios, să știi că lista de beneficii a cortizolului nu se încheie aici, iar dacă îți dorești să scapi de kilogramele în plus, s-ar putea să vrei alături un aliat precum cortizolul. Te invităm să rămâi alături de noi pentru a afla cât de valoros este cortizolul în buna funcționare a organismului nostru și de ce este un element cheie în procesul de slăbire.
Cortizol ce este
Te întrebi și tu probabil ce este cortizol? Hai să o luăm cu începutul mai întâi – cortizol sau cortizon?
Lasă-ne să-ți spunem că nu, nu este o greșeală de ortografie. Atât cortizolul, cât și cortizonul, sunt hormoni. Cortizonul este un tip de moleculă, cunoscută și sub numele de corticosteroid, un precursor al hormonului cortizol. Cortizonul este derivat din metabolismul periferic al cortizolului și nu are activitate biologică.
În schimb, cortizolul este un hormon steroid care este produs și eliberat de glandele suprarenale – acele organe mici, în formă de triunghi, regăsite deasupra rinichilor. Totodată, el este numit și ,,hormonul stresului”, pentru că se activează în momentele alerte, atunci când organismul se simte năpădit de teamă sau griji.
Acum că am lămurit confuzia dintre cortizon sau cortizol, putem să continuăm cu sursa din care tinde să se nască cel mai des dezechilibrele cortizolului: stresul.
Stresul a devenit din ce în ce mai mult acest inamic tacit, care se infiltrează în organism căutând să ne pericliteze sănătatea sistemului imunitar. Apare în multiple evenimente cotidiene, pe care nu le putem evita, ca atunci când ne facem griji în ceea ce privește plata facturilor, a termenelor limită, sau când ne frământăm din cauza unor certuri în familie.
Reacțiile care survin în momentele în care ne simțim sub presiune, sunt adesea bine împământenite în cine suntem noi ca persoane, și sunt declanșate de doi factori specifici:
Pe de-o parte, ar fi genetica, în sensul că unii dintre noi suntem, cum s-ar spune, ,,din fire” pesimiști sau optimiști, ceea ce ne face să reacționăm diferit la stres. Genele care controlează răspunsul la stres îi mențin pe cei mai mulți la un nivel emoțional constant, fără să țină corpul prizonier în starea de apărare. Răspunsurile la stres mai active sau mai puțin active pot proveni din ușoare diferențe între aceste gene.
Pe de altă parte, sunt evenimentele din viața personală, care ne conturează caracterul și felul în care gestionăm clipele tensionate. Aici sunt menționate cu precădere momentele traumatice, ca cele prin care trec foștii militari, cei care au fost neglijați de părinți în copilărie, sau persoanele care lucrează în poliție ori pompierii, pentru că adesea înfruntă situații de viață și de moarte.
E inevitabil să nu ne ciocnim de stres, așa că trebuie să ne întărim organismul pentru a-l învăța să se apare în fața sa.
Alți factori care duc la cortizol mărit ar mai fi:
– Exercițiile fizice
– Hipotiroidismul
– Infecții în organism
– Medicamente precum hidrocortizon, prednison sau pilule contraceptive
– Sarcina
– Stresul fizic
– Obezitatea
Rolul cortizolului în organism
Cortizolul este o piuliță în mașinăria organismului, însă acest lucru nu trebuie să ne păcălească. El se dovedește a fi esențial în susținerea unui corp sănătos, așa că nu trebuie trecut cu vederea.
Rolul cortizolului în organism se arată astfel:
– Gestionează reacția organismului în fața stresului.
– Reglează metabolismul.
– Suprimă inflamația.
– Reglează tensiunea arterială.
– Controlează nivelul glicemiei.
– Ajută la gestionarea ciclului somn-veghe al corpului.
– Favorizează funcționarea optimă a memoriei.
– Dă un imbold de energie care ne ajută să gestionăm stresul și să ne refacem organismul ulterior.
Când e nevoie să verifici nivelul de cortizol seric
În ciuda paletei largi de beneficii pe care cortizolul le produce în organismul nostru, nu putem trece cu vederea riscurile la care ne expunem în cazul în care lăsăm ca balanța cortizolului să își piardă echilibrul.
Noi recomandăm să verifici care este nivelul tău de cortizol seric dacă te știi în categorii de risc:
Suferi de sindromul Cushing ori boala Addison,
ambele fiind asociate cu dezechilibre ale cortizolului.
Adormi cu dificultate
iar din acest motiv găsești dificil să completezi un ciclu de somn.
Te confrunți constant cu stresul,
ceea ce îți slăbește organismul și te face să ai dureri de cap, stări de iritabilitate, sau chiar să te îngrași pentru că simți o nevoie continuă de a te hrăni cu alimente nesănătoase.
Valori normale cortizol
Este normal ca nivelul de cortizol să nu rămână constant de-a lungul zilei. Simplul fapt că ne trezim dimineața și ne dăm jos din pat ca să mergem la muncă ne face să fim mai alerți și ne trece prin diverse stări emoționale: ne întristăm când părăsim căldura patului, ne enervăm că pierdem metroul în stație, și ne bucurăm când ajungem acasă unde ne așteaptă cina.
Cortizol valori normale: Nivelul de cortizol seric, pentru un adult, ar trebui să aibă următoarele valori:
– de la 6 până la 8 dimineața: 10 până la 20 micrograme per decilitru (mcg/dL).
– în jurul orei 16:00: 3 până la 10 mcg/dL.
În ceea ce privește testul de cortizol salivar, limitele normale ar trebui să fie încadrate astfel:
– 10,2-27,3 nanograme per mililitru (ng/mL) dimineața
– 2,2-4,1 ng/mL noaptea
Pentru testul de urină, valorile optime ale organismului ar trebui să se regăsească între 10-55 micrograme pe zi (mcg/zi) pentru adulți.
Pro tip:
În general, nivelul de cortizol atinge cel mai înalt punct dimineața devreme, și scade gradual pe parcursul zilei, ajungând la cel mai scăzut nivel în jurul miezului nopții. Aceste valori depind, însă, de modul în care îți organizezi activități într-o zi. Spre exemplu, pentru cei care lucrează noaptea, aceste valori sunt schimbate în mod invers.
Cortizol crescut
Atunci când apar dezechilibre ale cortizolului, cel mai adesea oamenii se lovesc de cortizol mărit, numit și hipercortizolism.
Pentru început, e bine să ținem minte că fluctuațiile nivelului de cortizol pe timpul zilei sunt un proces firesc, deoarece el reprezintă reacția organismului la stres, anxietate, temeri sau situații care ne mențin alerți.
Devine problematic, însă, dacă organismul nu mai poate să se detașeze de această stare tensionată, pentru că atunci când cortizolul lucrează să ne apere, el suprimă alte procese esențiale funcționării noastre optime, precum digestia, reproducerea și creșterea.
Imaginează-ți că aceste funcții biologice ar fi suprimate pe perioade lungi, din cauza stresului cronic. Organismul nu ar mai putea performa în fața infecțiilor, iar din acest motiv vor apărea probleme de sănătate.
Cortizol mărit simptome
Simptomele de cortizol mărit pot fi uneori mai dificil de identificat, deoarece depind și de motivul care duce la această creștere.
Iată mai jos o listă cu simptome ale hipercortizolismului:
- Vergeturi roșii violacee
- Obezitate centripetă
- Fragilitate vasculara cu petesii si echimoze la traume minime (Vânătăi ușoare)
- Facies pletoric (Fața înroșită)
- Vindecare încetinită
- Slăbiciune la nivelul mușchilor și a oaselor
- Oboseală constantă
- Stări de iritabilitate
- Depresie
- Durere de cap
- Epuizarea rezervelor pancreatice cu evolutia spre diabet zaharat
- Hipertensiune arterială
- Schimbări în libidou
- Risc crescut de tromboembolism
- Creșterea excesivă a părului (hirsutism) la persoanele desemnate de sex feminin la naștere sau chiar alopecie
- tulburări de creștere și sexualizare
- Dificultate de concentrare
- Hipertensiune arteriala
- Schimbări bruște de dispoziție
Dacă simptomele de mai sus te fac să te gândești că te-ai putea confrunta și tu cu hipercortizolism, poți discuta cu medicul tău. Acesta s-ar putea să te încurajeze să faci o analiză de cortizol, care să-ți găsească dacă ai cortizol seric mărit.
Posibile afecțiuni care duc la mărirea cortizolului
De ce ajungem să avem cortizol mărit? Pentru a răspunde eficient la această întrebare aflată pe buzele multora dintre noi, hai să începem prin a înțelege întocmai cum are loc acest proces.
Organismul are un centru de control în creier care se numește hipotalamus. Acesta contribuie la reglarea nivelul cortizolului, iar atunci când cortizolul scade, hipotalamusul alertează hormonul de eliberare a corticotrofinei (CRH), care la rândul său, declanșează glanda pituitară să producă și să elibereze un alt hormon, și anume hormonul adrenocorticotrop (ACTH). ACTH acționează ulterior ca un semnal trimis către glandele suprarenale (cele în formă de triunghi, situate deasupra rinichilor). Îți poți imagina aceste glande suprarenale precum o fabrică de cortizol a organismului care, la primirea ordinului de ACTH, cresc producția și eliberează mai mult cortizol în sânge.
La rădăcina problemei se află mai multe posibilități, care nu țin doar de felul în care ne gestionăm emoțiile. Iată care sunt cele mai comune cauze pentru creșterea nivelului de cortizol:
Te confrunți adesea cu stresul.
Atunci când organismul este acaparat de stări intense care îl mențin alert, glandele renale intră în acțiune și eliberează cortizolul. Când el preia control asupra corpului, suprimă anumite funcții, precum digestia, reproducerea și creșterea, pe care nu le consideră esențiale în acel moment, cu scopul de a salva energie vitală care să ajute organismul să depășească provocarea.
De obicei, acest nivel scade odată cu încheierea momentului tensionat, însă pentru persoanele care trăiesc constant cu stres, el nu reușește să revină în valorile normale, ceea ce, pe termen lung, produce dezechilibre serioase în organism. Astfel, pot apărea probleme de sănătate, cum ar fi boli de inimă, probleme pulmonare, obezitate, anxietate, depresie și multe altele.
Ai probleme cu glanda pituitară.
Aceasta este situată la baza creierului și gestionează eliberarea de hormoni. În momentul în care glanda nu mai funcționează optim, vor apărea dezechilibre care vor duce la eliberarea de prea mulți ori prea puțini hormoni, inclusiv ACTH, care apoi declanșează glandele suprarenale să elibereze mai mult cortizol.
Afecțiunile care pun în pericol glanda hipofiză și, implicit, favorizează creșterea cortizolului, sunt:
– Hiperfunctia hipofizara
– Adenoame hipofizare secretante sau nesecretantele – Carcinoame hipofizare
– Tumorile neuroendocrine din alte părți ale corpului, cum ar fi plămânii
Ai identificat în organism tumori la nivelul glandelor suprarenale.
În general, acestea sunt benigne și apar destul de rar, însă în cazul în care sunt prezente, ele pot să accelereze producția de cortizol.
Iei medicamente cu corticosteroizi.
Aici ne referim la prednison, prednisolon sau dexametazonă, pentru tratamentul unor afecțiuni ca astmul, artrita, ori anumite tipuri de cancer.
Ține minte însă: soluția nu este să întrerupi brusc medicamentația! Dacă te confrunți cu asemenea probleme de sănătate, ia legătura cu doctorul tău pentru a găsi doza optimă potrivită nevoilor tale, care să poată țină sub control nivelul de cortizol.
Riscuri pentru sănătate
În momentul în care organismul se zbate cu o producție accelerată de cortizol, acesta poate să dezvolte sindromul Cushing, adică hipercortizolism. Acesta pune în pericol buna funcționare a organismului nostru, deoarece provoacă o multiple probleme, cum ar fi creșterea în greutate, depozite de grăsime, slăbiciune corpului și hipertensiune arterială.
Apariția sindromului Cushing e controlată de doi factori:
Intern, când organismul produce prea mult cortizol fie din cauza felului în care ne gestionăm emoțiile puternice, ori din cauza unor tumori în zonele glandelor pituitare sau oriunde altundeva în corp.
Lăsat netratat, un cortizol mărit poate să provoace și alte afecțiuni, precum:
– boli cardiovasculare
– osteoporoza
– rezistență la insulină și, ulterior, diabet
– tulburări psihiatrice
Extern, atunci când consumăm medicamente cu corticosteroizi care acționează precum un cortizol artificial. Prednisonul, prednisolonul sau dexametazona sunt medicamente folosite pentru tratamentul astmului, artritei, ori cancerului, de aceea, nu este recomandat să renunți la medicamentație înainte de a discuta cu medicul tău. Dacă faci acest lucru, riști să perturbi și mai mult sănătatea organismului tău, și chiar să cauzezi o scădere bruscă a cortizolului, sub limitele acceptate.
Cortizol seric scăzut
Un nivel de cortizol echilibrat aduce un impact pozitiv asupra calității vieții. Dacă el este prea mărit, efectele pot lăsa amprente asupra bunăstării organismului nostru, punând piedici în procese vitale cum ar fi digestia, reproducerea sau creșterea.
Însă și dacă este prea scăzut corpul nostru va avea de suferit. Această privare de un nivel optim de cortizol este adeseori provocată de o insuficiență suprarenală profundă.
Cortizol scăzut simptome
Dacă suferi de hipocortizolism, adică de un nivel scăzut de cortizol în sânge, organismul îți va semnala această lipsă printr-o serie de simptome, cum ar fi:
- Oboseală
- Pierdere în greutate
- Tensiune arterială scăzută (hipotensiune arterială)
- Durere abdominală
- Tulburări ale ciclului menstrual
- Poftă de mâncare sărată ori pierderea poftei de mâncare
- Deshidratare
- Iritabilitate
- Glicemie scăzută (hipoglicemie)
- Slăbiciune musculară severă (în special urcatul scărilor)
- Greață și vărsături sau diaree
- hiperpigmentare tegumentara, pete pigmentare la nivelul mucoaselor (bucala, conjunctivala, vulvo-vaginala, anorectala, întunecarea buzelor, gingiilor și palmelor)
Ce afecțiuni scad cortizolul
Un nivel scăzut de cortizol în organism (hipocortizolism) se traduce prin insuficiența adrenala. Există două posibilități care determină acest dezechilibru:
Insuficiență adrenala primară :
Apare prin disfunctia glandelor sau hipofunctia ca urmare a distrugerii acestora. Glandele suprarenale sunt afectate. Aceasta este cea mai comună cauză și poartă numele de boala Addison. Ea se dezvoltă printr-o reacție autoimună, când sistemul imunitar atacă glandele suprarenale sau de la o infecție ori hemoragie-infarctizare (sângerare) la nivelul glandelor. Așadar, se impun probleme în capacitatea corpului nostru de a produce cortizol.
Insuficiență corticosuprarenală secundară:
Glanda pituitară nu reușește să mai producă suficient ACTH, hormon care favorizează producția de cortizol. Adesea, acest lucru se întâmplă când ai insuficiență hipofizară (afecțiune numită hipopituitarism) sau o tumoră hipofizară (adică la nivelul glandei pituitare), care limitează producția de ACTH.
De altfel, te poți confrunta cu un deficit de cortizol dacă ai întrerupt brusc un tratament de medicamente cu corticosteroizi, pentru că acestea sporesc creșterea nivelului de cortizol.
Ce riști când ai cortizol scăzut
O carență profundă de cortizol este asociată cu boala Addison, o boală autoimună care apare atunci când sistemul imunitar începe să atace celulele sănătoase din glandele suprarenale.
Printre simptomele hipocortizolismului, cel mai distinctiv semn care anunță prezența bolii Addison ar fi hiperpigmentarea.
Adeseori, aceste pete închise maronii apar în zone precum:
– cutele de pe palmă
– pliul cotului
– deasupra cicatricilor
– buze și gingii
Dacă te încadrezi în aceste simptome, noi îți recomandăm să iei legătura cu un medic. Lăsată netratată pe termen lung, boala Addison este dăunătoare organismului.
De obicei, glandele suprarenale produc de două sau trei ori cantitatea obișnuită de cortizol ca răspuns la stresul fizic, prin răni, infecții sau boli. În cazul insuficienței suprarenale, neputința de a crește cantitatea de cortizol produsă ca urmare a stresului poate duce la o criză addisoniană.
Dacă nu intervenim asupra ei pentru o perioadă lungă de timp, poate fi fatală, deoarece scade tensiunea arterială, nivelul de zahăr din sânge și crește nivelul de potasiu din sânge, care poate ataca inima și să conducă la un atac de cord.
Cum poți să tratezi dezechilibrul nivelului de cortizol
Cortizol analiză: Nivelul de cortizol din organism poate fi măsurat prin 3 tipuri de test:
– test de sânge: se recoltează o probă de sânge pe cale intravenoasă
– test de salivă: cu ajutorul unui bețișor, se recoltează o probă de salivă; acest test poți să-l faci și de unul singur, acasă, urmând instrucțiunile specialistului
– test de urină: medicul te va îndruma să aduci o probă de urină la laborator colectată pe o durată de 24 de ore
Există posibilitatea ca medicul să îți ceară să repeți testarea cortizolului de două ori într-o zi sau de mai multe ori pe parcursul mai multor zile, deoarece nivelurile de cortizol variază.
În acest fel ar trebui să arate valori normale cortizol pentru un adult:
Cortizol seric
de la 6 până la 8 dimineața: 10 până la 20 micrograme per decilitru (mcg/dL).
În jurul orei 16:00: 3 până la 10 mcg/dL.
Cortizol urinar
între 10-55 micrograme pe zi (mcg/zi) pentru adulți.
Cortizol salivar
10,2-27,3 nanograme per mililitru (ng/mL) dimineața
2,2-4,1 ng/mL noaptea
În cazul în care nivelul de cortizol este crescut, ori suferi de cortizol mic, specialistul s-ar putea să-ți recomande teste suplimentare de analiză cortizol pentru a identifica cauza problemei, și anume:
Test de stimulare cu ACTH:
evaluează modul în care glandele suprarenale răspund după ce ți se administrează ACTH artificial
Test de supresie la dexametazonă:
măsoară cortizolul după ce iei un medicament numit dexametazonă, care este un glucocorticoid sintetic
Teste imagistice:
evaluarea imagistica a glandelor și localizarea unei posibile formatiuni tumorale
În momentul în care cauza este identificată, specialistul o să-ți recomande o schemă de tratament. Dacă dezechilibrul e declanșat de prezența unei tumori, specialistul o să-ți prezinte etapele unei intervenții chirurgicale de excizie a tumorii.
Dacă ești curios să afli care sunt alte modalități de a păstra cortizolul în echilibru hormonal, te invităm să parcurgi secțiunea Obiceiuri care mențin cortizolul la nivel optim din acest articol.
Fun Fact
Pentru nivelul insuficient sau scăzut de cortizolul, medicul s-ar putea să-ți prescrie comprimate de dexametazonă, hidrocortizon sau prednison. În ceea ce privește nivelul de cortizol mărit, există și modalități naturale de a-l ține în cote optime. Cel mai important este să-ți găsești activități preferate care să te ajute să gestionezi stresul, având o dietă nutritivă și făcând efort fizic.
Rolul cortizolului în procesul de slăbire
Este inevitabil ca nivelul de cortizol să nu crească din când în când. Acest ,,hormon al stresului” veghează asupra bunăstării organismului și înalță un scut de apărare atunci când trecem prin stări emoționale intense, ca stresul, teama sau panica.
În general, un cortizol seric mărit va impacta greutatea, pentru că suprimă metabolismul și favorizează depunerile de grăsime. Însă, dacă învățăm să îl ținem sub control, atunci el poate chiar să ne susțină în procesul de slăbire.
Inamicul suprem în acest proces se dovedește a fi stresul.
Un nivel ridicat de cortizol se traduce adesea printr-o gestionare precară a emoțiilor, cauzată de o viață prea stresantă. Atunci când suntem stresați, organismul intră într-o stare de apărare în care se zbate să combată această apăsare interioară.
De multe ori, nefericirea ne face să ne întoarcem spre mâncare, și astfel ajungem să consumăm mâncăruri procesate, pline de zaharuri, care nu doar că ne perclitează sănătatea, dar ne și multiplică numărul de kilograme. În plus, cortizolul gestionează zahărul din sânge, iar dacă el nu reușește să mai lucreze optim la bunăstarea organismului nostru, atunci nu doar că nu ne va ajuta, dar ne va îngreuna procesul de slăbire.
Dezechilibrul cortizolului determină o lipsă de energie. N-am vrea nimic mai mult decât să lâncezim o zi întreagă sub pătură, departe de problemele lumii, ceea ce ne privează de efortul fizic. În aceeași notă, dacă apare o disfuncție a acestui hormon de stres, ne vom confrunta cu dureri musculare și la nivelul oaselor, care vor face dificil până și urcatul scărilor.
Așa că e important să menținem cortizolul în cote optime pentru:
– a suprima poftele de mâncare declanșate pe fond emoțional care, în general, reprezintă mâncare nesănătoasă, lipsită de vitamine și minerale
– a avea resurse de energie care să sporească dorința de mișcare
– a avea un corp ferm, cu masă musculară întărită, care să ne ajute să performăm mai bine în cadrul exercițiilor fizice, pentru a obține rezultatele dorite
La fel cum cortizolul are grijă de noi în momentele de stres intens, tot la fel e de datoria noastră să încercăm să-l protejăm de dezechilibre asupra cărora avem control. Un cortizol fericit se arată dornic spre a ne sprijini în procesul de slăbire.
Cortizol mărit tratament: Obiceiuri care mențin cortizolul la nivel optim
Dezechilibrul cortizolului poate fi gestionat pe cale naturală. Sunt doar câteva aspecte de care ar fi bine să ții seamă și care te vor ajuta să-ți menții cortizolul în limite normale.
Odihnește-te.
Organismul are nevoie de la 7 până la 9 ore pentru a se recupera după efortul unei zile întregi. Prea puțin somn înseamnă o stare proastă de spirit, care duce la cortizol mărit. Dacă întâmpini dificultăți în acest sens, încearcă să limitezi consumul de cafea cu cel puțin 6 ore înainte de somn. Încearcă să faci un duș fierbinte înainte, și ia după lângă tine o ceașcă de ceai de mușețel. Nu doar că va favoriza apariția somnului, dar ceaiul de mușețel are proprietăți benefice împotriva unui nivel de cortizol mărit.
Nu-ți fie teamă să ceri ajutor.
Uneori stresul ne acaparează atât de tare încât ajungem să ne închidem în noi și să-l lăsăm să ne nimicească lent, din interior. Simplul fapt că te înconjori de oamenii preferați și te deschizi în fața lor poate să îți aline suferința și chiar să te ajute să găsești soluții pentru a-i pune capăt. De altfel, dacă nu te simți confortabil cu prietenii, poți oricând să ceri sfatul unui specialist care să te îndrume spre cele mai optime căi de a-ți gestiona emoțiile.
Distrează-te.
Râsul oferă numeroase beneficii – stimulează eliberarea de endorfine și suprimă cortizolul. Înconjoară-te de oamenii dragi ție și distrează-te alături de ei, ori bucură-te de un moment solitar de respiro, făcând activitățile preferate.
Mănâncă sănătos.
Nivelul mărit de cortizol poate fi de multe ori redus. Alege alimente bogate în vitamine și minerale care să-ți ofere energie și să sprijine sistemul imunitar.
Încearcă să-ți faci timp pentru antrenament.
Specialiștii recomandă să facem sport constant pentru a ameliora insomnia și a reduce stresul. Împreună, ele favorizează echilibrul cortizolului. Nu exagera, însă! Între 150 și 200 de minute pe săptămână de exerciții de intensitate scăzută până la moderată ar trebui să fie suficiente pentru un nivel optim de cortizol.
Concluzie
Acordă atenție nivelului de cortizol pentru o sănătate optimă și un proces de slăbire eficient. Te va ajuta să fii mai activ, să te ții de exerciții și să faci alegeri alimentare sănătoase. Fă-ți timp pentru activitățile preferate și înconjoară-te de oameni dragi. În felul acesta vei reuși să înfrunți mult mai ușor stările tensionate, iar nivelul tău de cortizol va rămâne în limite normale, care vor spori calitatea vieții.
Cea mai bună modalitatea de a avea grijă de cortizol începe prin a avea grijă de tine.
Surse:
Tu alegi cum slăbești, iar noi avem o soluție care te sprijină!
Explorează variantele din magazin în funcție de categorie, dietă specifică, nivel de restricție sau obiectiv pe termen lung.
