Aditivii alimentari: ce se ascunde în alimentele care îți încetinesc slăbitul

Aditivii alimentari sunt substanțe care nu apar pe lista ingredientelor „de bază” ale unui preparat. Ele sunt adăugate pentru a îndeplini anumite funcții esențiale: de la conservarea alimentelor și prevenirea alterării, până la îmbunătățirea gustului, culorii, texturii sau stabilității produsului în timp.

Găsim aditivi cel mai frecvent în alimentele procesate, dar nu exclusiv – unele produse ambalate minimal sau chiar ingrediente aparent simple pot conține astfel de compuși. De pildă, există și aditivi alimentari în pâine, un aliment atât de comun în dieta noastră. Scopul lor ar fi să ajute aluatul să crească mai bine și să aibă o textură mai aerată.

Pro tip

Zahărul, lecitina și acidul citric se numără printre cei mai folositi aditivi alimentari în produse procesate.

Cu toate acestea, nu putem ignora contextul în care apar frecvent: în produsele procesate, sărace în nutrienți esențiali și bogate în zahăr, sare sau grăsimi saturate. Asta înseamnă că, deși aditivii pot fi siguri, alimentul per ansamblu nu susține întotdeauna sănătatea metabolică – mai ales în cadrul unei diete de slăbit.

Noi te sfătuim să nu fii prea aspru cu tine și nici să eviți complet produsele care conțin aditivi, dar să le consumi cu moderație. O alimentație cât mai variată, bazată pe alimente integrale și echilibrate, sprijină nu doar sănătatea generală, ci și o pierdere în greutate sustenabilă și blândă cu organismul tău.

E-uri și aditivi alimentari – care e diferența?

Mulți dintre noi asociem automat aditivii alimentari cu „E-uri”, însă nu sunt termeni complet echivalenți. „Aditiv alimentar” este termenul generic care desemnează orice substanță adăugată în mod intenționat într-un aliment, cu scopuri tehnologice – cum ar fi conservarea, colorarea sau îndulcirea.

În schimb, „E-urile” sunt modul în care Uniunea Europeană codifică și standardizează acești aditivi. Orice aditiv care primește o autorizare oficială pentru utilizare în UE primește un cod E, urmat de un număr care indică tipul său (coloranți, conservanți, antioxidanți etc.). De exemplu, acidul citric este E330, iar lecitină este E322.

Cu alte cuvinte, toate E-urile sunt aditivi, dar nu toți aditivii sunt „E-uri” – doar cei aprobați și reglementați în spațiul european. Poți verifica oricând fiecare cod în baza de date oficială a Comisiei Europene, care include detalii despre utilizări, doze maxime admise și evaluări de siguranță.

Aditivi alimentari clasificare

Pentru a înțelege mai bine ce consumăm, este important să știm că aditivii alimentari pot proveni din surse extrem de variate. Unele sunt extrase din plante sau produse de origine animală, în timp ce altele sunt obținute din minerale sau sunt create în laborator prin procese chimice controlate. De exemplu, carbonatul de calciu, folosit ca agent antiaglomerant, are origine minerală, în timp ce lecitina poate proveni din soia sau din ouă.

Metodele de obținere variază: aditivii de origine minerală sunt de obicei extrași prin procese de purificare și rafinare, pentru a fi siguri pentru consum uman. Cei de origine vegetală sau animală pot fi obținuți prin presare, fermentație sau alte procedee naturale.

În funcție de modul lor de obținere și de natura sursei, aditivii se împart, în linii mari, în două mari categorii: aditivi alimentari naturali si artificiali.

Naturali

Aditivii naturali alimentari sunt substanțe extrase din surse existente în mod natural în mediul nostru – plante, animale sau minerale – și apoi utilizate în procesarea alimentelor fără modificări chimice majore. Exemple binecunoscute includ:

• Acidul citric din fructe (folosit ca agent de conservare);
• Extractul de paprika (folosit pentru colorare);
• Lecitina din soia sau ou (agent de emulsionare);
• Carbonatul de calciu (folosit pentru a preveni aglomerarea alimentelor pudră).

Acești aditivi sunt, în general, percepuți ca fiind mai bine acceptați de organism. Deși au o origine naturală, și ei trec prin procese de purificare pentru a elimina impuritățile sau pentru a standardiza concentrația. Astfel, deși sunt „naturali”, rămâne important să-i consumăm în contextul unei alimentații cât mai echilibrate și variate.

Artificiali

Aditivii artificiali sunt creați prin procese chimice controlate, fie pentru a reproduce structuri existente în natură, fie pentru a crea compuși cu proprietăți îmbunătățite. Această categorie include:

• Îndulcitorii artificiali precum aspartamul sau sucraloza;
• Coloranții sintetici;
• Conservanții sintetici, cum ar fi benzoatul de sodiu.

Unii dintre acești aditivi sunt obținuți pornind de la materii prime naturale, dar sunt supuși unor modificări semnificative la nivel molecular pentru a le îmbunătăți stabilitatea, solubilitatea sau gustul. De exemplu, sucraloza este un derivat al zahărului care a fost modificat pentru a fi de sute de ori mai dulce și cu zero calorii.

Deși aditivii artificiali sunt atent reglementați și considerați siguri de autorități, este bine să fim atenți la frecvența consumului. Alimentele ultraprocesate, bogate în aditivi artificiali, nu sprijină sănătatea metabolică și nici nu susțin o pierdere în greutate sustenabilă.

În dietele de slăbit, aditivii artificiali pot deveni o „sabie cu două tăișuri”. Deși te pot ajuta să scai caloriile (în cazul îndulcitorilor, de exemplu), uneori pot crește apetitul sau pot influența flora intestinală, afectând astfel metabolismul.

Noi te încurajăm să alegi cu grijă alimentele din dieta ta zilnică, să preferi sursele simple, minim procesate, și să te bucuri de un echilibru între gust și sănătate.

Fun Fact

Aditivi alimentari ciocolată: Știai că printre cei mai utilizați aditivi alimentari din ciocolata se numără lecitina de soia (E322), care ajută la omogenizarea texturii și împiedică separarea ingredientelor? Fără ea, ciocolata ar fi mult mai puțin fină și cremoasă.

Aditivi alimentari avantaje și riscuri

Atunci când vorbim despre aditivii alimentari, e important să păstrăm o perspectivă echilibrată. Deși uneori acești compuși stârnesc îngrijorări, ei pot avea și roluri utile, mai ales în menținerea prospețimii și siguranței alimentelor. Totuși, așa cum bine știm, excesele sau alegerile neinspirate pot să ne afecteze sănătatea pe termen lung. 

În continuare, vom explora atât avantajele, cât și riscurile asociate consumului de aditivi, astfel încât să îți poți face alegeri mai conștiente și blânde cu organismul tău, mai ales dacă urmezi o dietă de slăbire.

Beneficii

Aditivii alimentari nu sunt folosiți întâmplător – ei au un rol important în siguranța și funcționalitatea alimentelor din comerț. Printre cele mai importante beneficii se numără:

– Prelungirea duratei de valabilitate a produselor – ceea ce reduce risipa alimentară;

– Îmbunătățirea siguranței alimentare prin conservarea alimentelor împotriva bacteriilor periculoase (ex. nitriții împotriva Clostridium botulinum);

– Standardizarea gustului și aspectului produselor – oferind o experiență alimentară constantă;

– Sprijin în alimentația dietetică – de exemplu, prin îndulcitori non-calorici ce reduc densitatea calorică a unui produs;

– Conservarea valorii nutriționale – unii antioxidanți (ca acidul ascorbic – E300) ajută la menținerea vitaminelor în alimente.

Așa cum antioxidanții ne apără celulele de stresul oxidativ, tot așa anumiți aditivi protejează produsele alimentare de oxidare. În felul acesta, ele rezistă mai mult pe raftul magazinelor. Spre exemplu, ai observat că atunci când prepari guacamole la tine acasă, încep să apară pete maronii pe el? Acest proces este o urmare a oxidării, însă nu îl vedem și la guacamolele din comerț.

Potrivit OMS, acești compuși sunt autorizați doar după o evaluare riguroasă a siguranței. Aceasta ia în considerare atât doza zilnică admisă, cât și efectele cumulative.

Într-o dietă de slăbit, unii aditivi – cum ar fi fibrele adăugate sau îndulcitorii – pot sprijini reducerea aportului caloric și potențialul de sațietate. Cu toate acestea, trebuie folosiți în contextul unui stil de viață echilibrat, nu ca soluție rapidă.

Riscuri

Chiar dacă sunt considerați siguri în cantități mici, consumul frecvent și în exces de alimente procesate care conțin aditivi poate avea efecte negative asupra sănătății.

Studiile recente sugerează că expunerea constantă la anumite tipuri de aditivi, în special cei artificiali, poate contribui la:

Dacă ai experimentat oricare dintre aceste simptome după consumul unui anumit produs, te încurajăm să consulți un medic alergolog. Testarea și evaluarea profesională pot identifica exact substanța declanșatoare și te pot ajuta să o eviți eficient. Pe scurt, aditivii nu sunt „inamicul”, dar nici un aliat pe care să te bazezi zilnic.

În spatele unor etichete inofensive se pot ascunde aditivi alimentari periculoși. Ei pot afecta digestia, metabolismul sau chiar sistemul nervos atunci când devin o constantă în regimul tău. Noi te sfătuim să alegi cât mai des alimente integrale, să citești cu atenție etichetele și să îți acorzi libertatea de a consuma ocazional produse procesate – fără vinovăție, dar conștient.

Fii blând cu tine și corpul tău atunci când alegi alimente procesate. Iată câteva sugestii practice:

Citește etichetele: evită produsele cu liste lungi de ingrediente artificiale.

Prioritizează aditivii naturali: atunci când ai de ales, optează pentru alimente cu aditivi extrași din surse naturale.

Consumă cu moderație: inclusiv alimentele care sunt etichetate ca fiind prietenoase cu dieta, dacă sunt foarte procesate.

Alege produse simple: cât mai aproape de forma lor naturală – fructe, legume, cereale integrale​.

Fii atent la reacțiile corpului tău: orice simptom neobișnuit după consumul unui aliment procesat ar trebui investigat. Consultă periodic o lista aditivi alimentari interziși pentru a evita ingredientele cu risc demonstrat pentru sănătate.