Stare de oboseală și lipsă de energie: cauze, semne de alarmă și ce te ajută

Te trezești obosită, funcționezi „din inerție” și simți că nici odihna nu îți redă complet energia? O stare de oboseală și lipsă de energie poate apărea după somn insuficient, stres sau efort, dar poate avea și cauze care merită investigate: carență de fier ori de vitamina B12, hipotiroidism sau efecte ale unor medicamente.

Oboseala este un simptom, destul de nespecific, nu un diagnostic. O stare de oboseală și lipsă de energie care nu se ameliorează cu odihna și îți afectează viața de zi cu zi merită evaluată împreună cu medicul, indiferent de durata ei. Soluția depinde de cauza identificată. [1]

Articolul de mai jos trece prin cauzele frecvente ale oboselii la femei, semnele care cer evaluare medicală și ce te poate ajuta cu adevărat, de la obiceiuri concrete până la ce arată studiile despre vitamine, minerale și alte ingrediente.

Ce înseamnă o stare de oboseală și lipsă de energie

Oboseala este un simptom care nu se ameliorează prin modurile obișnuite de a-ți reface energia și care ajunge să îți afecteze activitățile zilnice. Poți avea o stare de oboseală după o perioadă solicitantă, după efort sau după nopți scurte. Când odihna te reface, situația e diferită de o oboseală excesivă care continuă să îți încurce programul. [1]

Oboseala este unul dintre motivele frecvente de prezentare la medicul de familie. În literatura de specialitate, apare ca motiv principal în 2–8% dintre consultațiile ambulatorii. Contează ce s-a schimbat față de nivelul tău obișnuit de energie, nu un număr fix de zile. [1]

Există și forme trecătoare legate de sezon, cum este astenia de toamnă și oboseala sezonieră. Contextul și evoluția simptomelor ajută la alegerea explicației potrivite.

Acest articol se concentrează pe oboseala cu cauze fizice și nutriționale, cum sunt somnul, carențele, tiroida sau schimbările hormonale. Epuizarea predominant psihică, cea legată de suprasolicitare și burnout, este un subiect distinct, cu mecanisme și soluții diferite, pe care îl tratăm separat.

De ce te simți obosită tot timpul

Când te întrebi de ce te simți mereu obosită, cauzele unei stări de oboseală și lipsă de energie sunt mai multe și uneori se suprapun. Oboseala permanentă nu are o explicație unică pe care să o recunoști doar după felul în care te simți. Somnul, stresul, alimentația, eventualele deficite și medicația trebuie privite în context. [1, 8]

Somnul insuficient sau neodihnitor

Dacă cineva observă că sforăi puternic, gâfâi sau pari să te îneci în somn, discută cu medicul despre posibilitatea apneei de somn. Nu încerca să compensezi o asemenea problemă doar cu mai multă cafea. [9]

Stresul cronic și axa stresului

Stresul profesional prelungit a prezis apariția oboselii, iar programele de mindfulness la locul de muncă au redus epuizarea resimțită. Când simți că după program nu mai ai energie pentru nimic, merită să iei în calcul și această parte a vieții tale. [122, 123]

Stresul prelungit poate contribui la senzația de oboseală. În perioadele solicitante, este firesc să te întrebi dacă cortizolul are legătură cu felul în care te simți. Explicăm separat ce este cortizolul și ce îl influențează. Cercetările au găsit asocieri între oboseală și modificări ale ritmului zilnic al cortizolului, dar acestea nu stabilesc o relație directă de cauză și efect. De aceea, dozarea cortizolului nu face parte din evaluarea obișnuită a oboselii nespecifice. [124, 125, 8]

Carența de fier, cu sau fără anemie

Nu există o singură cifră. Organizația Mondială a Sănătății consideră că, la adulți, o feritină sub 15 µg/L arată rezerve de fier golite. Când există o infecție sau o inflamație, OMS ridică pragul la 70 µg/L. Ghidul britanic de gastroenterologie (BSG) consideră că o feritină sub 30 µg/L indică, în general, rezerve scăzute. Ceea ce înseamnă că valoarea ta se judecă după intervalul tipărit pe buletin și împreună cu medicul, care ține cont de simptome și de celelalte analize. [16, 18]

OMS recomandă ca feritina să fie interpretată împreună cu un marker de inflamație. [16]

La femeile care menstruează, fără anemie, cu feritină scăzută și oboseală, corectarea fierului a redus oboseala mai mult decât placebo. Într-unul dintre studii, beneficiul a apărut la o feritină de cel mult 50 µg/L, iar peste acest nivel fierul nu a redus oboseala. Cifra de 50 a fost un criteriu din studiu, nu o țintă de tratament. [10, 11]

O sinteză independentă a studiilor a găsit o reducere consecventă, mică spre moderată, a oboselii resimțite la adulți cu deficit de fier fără anemie. Capacitatea fizică măsurată obiectiv nu s-a îmbunătățit. Două studii inițiale au fost sponsorizate de producători de preparate de fier, dar sinteza independentă a ajuns la aceeași concluzie. [12, 10, 11]

Dacă ai menstruații abundente, ai redus mult sursele alimentare de fier sau ai o hemoleucogramă normală, dar încă te simți epuizată, medicul poate decide dacă merită investigată și feritina. O tulburare de absorbție, inclusiv boala celiacă, poate fi relevantă. [18, 150, 153]

Când investighezi o oboseală persistentă, contează atât hemoglobina, cât și rezervele de fier ale organismului. O feritină scăzută poate indica depozite reduse de fier chiar înainte să apară anemia. În funcție de rezultate, merită evaluat și aportul de fier din alimentație, alături de eventualele cauze ale pierderilor de fier.

În studiile pe femei fără anemie, oboseala a fost reevaluată după 4 și 12 săptămâni. Medicul stabilește când se face controlul tău. Fierul nu se ia fără analize și fără stabilirea cauzei deficitului. [10, 11]

Sulfatul feros a crescut semnificativ riscul de efecte digestive față de placebo, cu șanse de aproximativ două ori mai mari. Fierul luat pe cont propriu poate acoperi o cauză care trebuia găsită, iar la unele persoane, inclusiv în hemocromatoza nediagnosticată, fierul suplimentar se poate acumula. [19, 106]

În sarcină, alăptare și la copii, dozele le stabilește medicul.

Deficitul de vitamina B12

Deficitul de vitamina B12 poate fi relevant când alimentația exclude produsele animale, după unele intervenții bariatrice sau în afecțiuni care afectează absorbția, precum boala celiacă și Crohn. Tratamentul îndelungat cu metformin sau unele medicamente pentru reflux se asociază cu un risc mai mare de deficit. [106]

Corectarea unui deficit documentat are sens medical. La persoanele fără deficit, studiile nu au demonstrat ameliorarea cogniției ori a dispoziției la vârstnici prin suplimentare, iar efectul specific asupra oboselii nu a fost cercetat suficient. Discută cu medicul ce factori de risc ai înainte să presupui că B12 îți explică energia scăzută. [21, 22, 106]

Deficitul de vitamina D

La tineri fără altă boală, dar cu vitamina D scăzută și oboseală, un studiu a găsit o ameliorare mai frecventă a oboselii după corectarea deficitului decât cu placebo. Studiul a folosit o doză unică mare, la tineri cu deficit de vitamina D. Acest rezultat nu este o recomandare de doză pentru acasă. [24]

La nivel populațional, creșterea vitaminei D nu s-a asociat cu prevenirea oboselii. Ghidul Endocrine Society din 2024 nu recomandă testarea de rutină la adulți sănătoși. Dacă există o suspiciune clinică, medicul decide evaluarea și corectarea. [25, 26]

Un nivel scăzut de vitamina D poate fi relevant în anumite situații, dar oboseala, luată separat, nu este un motiv suficient pentru a recomanda automat testarea.

Magneziul

Magneziul este implicat în producerea energiei în celule. Dar pentru oboseala ca simptom principal, la persoane fără deficit documentat, studiile nu permit încă o concluzie despre beneficiul suplimentării. La adulții cu probleme de somn există rezultate care sugerează un efect mic asupra somnului. [106, 90, 91]

Aportul alimentar insuficient nu este același lucru cu o carență. Datele americane indică frecvent un aport sub necesar, însă ele nu pot fi transformate într-un procent pentru România. Nici magneziul seric nu descrie fidel toate rezervele, deoarece sub 1% din magneziul din organism se află în sânge. [106, 94]

Și magneziul are un rol în funcționarea normală a organismului, însă oboseala nu înseamnă automat că ai un deficit.

Tiroida și alte schimbări hormonale

Hipotiroidismul poate explica oboseala și este mai frecvent la femei. Chiar și printre persoanele deja tratate, o mare parte continuă să raporteze oboseală supărătoare. Un sondaj britanic pe paciente care au ales să răspundă a descris această problemă, dar nu poate estima frecvența ei în toate persoanele cu hipotiroidism. [29, 30]

Hipotiroidismul subclinic înseamnă o valoare crescută a TSH cu hormonul tiroidian liber în limitele de referință. La adulții vârstnici cu această situație, levotiroxina nu a redus oboseala într-un studiu clinic mare. Acest rezultat nu decide tratamentul pentru o femeie de 40 de ani. Medicul ține cont de analize, simptome și context înainte să decidă. [31, 33]

Perimenopauza și oboseala de după 40 de ani

Perimenopauza este perioada de tranziție spre menopauză, în care ciclurile și simptomele se pot schimba. Multe femei observă oboseala după 40 de ani și se întreabă dacă este hormonală. Într-un sondaj online, aproximativ jumătate dintre femeile aflate spre finalul perioadei reproductive sau în tranziție au raportat oboseală, adesea zilnică. [35]

În jurul vârstei de 40 de ani, oboseala poate apărea și alături de modificări ale ciclului menstrual, bufeuri sau tulburări de somn, adică simptomele perimenopauzei. De aceea, la consultație contează și schimbările pe care le-ai observat în ultimele luni, nu doar cât de obosită te simți.

Într-un studiu australian pe peste 8.000 de femei, bufeurile au diferențiat mai clar etapele tranziției. Dacă ai bufeuri, transpirații nocturne, cicluri schimbate și treziri repetate, oboseala poate fi legată indirect de somnul întrerupt. Tratamentul insomniei a redus oboseala la femei la menopauză și după menopauză. [34, 118, 119]

Nu presupunem că perimenopauza cauzează direct oboseala sau rezistența la insulină. Datele SWAN nu au arătat o creștere bruscă a glicemiei și a insulinei în jurul ultimei menstruații. Acestea au urmat mai degrabă înaintarea în vârstă. Dacă oboseala este constantă și nu ai semnele de mai sus, caută și alte explicații. [37]

Glicemia, rezistența la insulină și alimentația

Rezistența la insulină apare atunci când țesuturile răspund mai puțin eficient la insulină. Deși este frecvent asociată cu senzația de oboseală după masă, această legătură nu este atât de clară pe cât pare. Într-un studiu cu peste o mie de persoane fără diabet, scăderile glicemiei au anticipat senzația de foame, dar nu și scăderea vigilenței. Un alt studiu, desfășurat pe parcursul a zece ani, nu a mai găsit o asociere între rezistența la insulină și vitalitate după ajustarea pentru ceilalți factori. [38, 45]

Dacă te simți frecvent obosită după prânz, senzația merită discutată în contextul alimentației, somnului și al istoricului medical. Rezistența la insulină poate fi relevantă în evaluarea metabolică, dar oboseala singură nu stabilește diagnosticul. Despre ce înseamnă rezistența la insulină scriem pe larg separat. La persoanele cu prediabet sau diabet, interpretarea simptomelor și a analizelor se face individual, împreună cu medicul. [40, 37]

Deshidratarea și sedentarismul

Deshidratarea ușoară indusă experimental, prin efort fizic moderat, a crescut oboseala și a influențat dispoziția unor femei tinere. Este un motiv rezonabil să te uiți la aportul de lichide, dar nu înseamnă că orice oboseală la birou provine din faptul că ai uitat să bei apă. [46, 48]

Pentru sedentarism, direcția utilă vine din studiile despre mișcare regulată. La femei care nu ajung la recomandările de mișcare, cele care stau mai puțin pe scaun au raportat o oboseală semnificativ mai mică. Dacă stai multe ore în aceeași poziție, pauzele active sunt un început practic, iar beneficiile pentru energie se judecă mai bine pe un program susținut. [49, 51]

Cofeina, alcoolul și medicamentele

Dacă bei cafea zilnic și apoi o reduci brusc, poți avea oboseală și dureri de cap din sevraj. Simptomele pot începe la 12–24 de ore, ating un vârf la 20–51 de ore și se remit de regulă în 2–9 zile. Au fost descrise chiar și după consumul zilnic de 100 mg de cofeină. [56]

Alcoolul poate grăbi adormirea, dar modifică arhitectura somnului: reduce și întârzie somnul REM și redistribuie somnul profund spre începutul nopții. [57]

Unele medicamente au oboseala sau somnolența printre efectele adverse. Dacă simptomul a apărut după începerea unui tratament sau persistă în timp ce urmezi o medicație cronică, discută cu medicul sau farmacistul. Nu întrerupe tratamentul pe cont propriu. [8, 142]

Cum produce corpul energie și ce o poate încetini

Pentru a funcționa, celulele au nevoie de energie, pe care o utilizează sub formă de ATP. O mare parte din acest ATP este produsă în mitocondrii, structuri celulare implicate în metabolismul energetic. Acest proces se desfășoară permanent, inclusiv atunci când te odihnești. [64, 65, 66] Explicăm separat cum funcționează metabolismul energetic.

În aceste procese participă fierul, vitaminele B1, B2, B3 și B5 și magneziul. Coenzima Q10, produsă și de organism, participă la transferul electronilor. Nu este o vitamină. [65, 66, 106]

Capacitatea mitocondrială tinde să scadă cu vârsta, iar la persoanele vârstnice active a fost observată o capacitate mai bună decât la cele sedentare de aceeași vârstă. Aici mișcarea este direcția cu susținere, iar corectarea unei carențe reale poate fi relevantă. Simplul rol al unui nutrient în producerea ATP-ului nu garantează energie suplimentară prin administrarea lui. [67, 68, 69]

Cum recunoști ce fel de oboseală ai

Oboseala fizică și oboseala mentală

Oboseala poate fi predominant fizică, atunci când te epuizează activitățile obișnuite, sau mentală, când te concentrezi greu și simți că îți este dificil să susții atenția. Cercetarea folosește de mult instrumente care separă aceste dimensiuni. Există și o dimensiune emoțională descrisă în literatură, dar ea a fost studiată mai puțin. [128, 129]

Burnoutul are o definiție separată la Organizația Mondială a Sănătății și privește stresul cronic legat de muncă, nu toate solicitările din viața de acasă. [130]

Dacă un efort care înainte îți era ușor te lasă acum fără aer, adică o oboseală la efort mic, merită o evaluare medicală. Respirația scurtă și oboseala se numără printre simptomele anemiei. [151, 150]

Este util să observi:

• dacă ține de câteva săptămâni și nu știi de ce
• dacă odihna te ajută mult prea puțin
• dacă îți reduce capacitatea de a munci, de a face mișcare sau de a susține activitățile obișnuite
• dacă vine împreună cu alte simptome care pot orienta evaluarea

Oboseala permanentă, disproporționată sau care îți schimbă funcționarea zilnică nu ar trebui normalizată.

Zidul de la ora 15: de ce te prăbușești după masă

Lumina mai puternică în spațiul de lucru nu a îmbunătățit cât de trează te simți. [134]

După o noapte scurtă, chiar și un somn de aproximativ 10 minute poate ajuta la îmbunătățirea vigilenței, deși nu este întotdeauna posibil în timpul programului de lucru. [139]

Dacă observi că energia îți scade frecvent după prânz, notează timp de o săptămână la ce oră se întâmplă, ce ai mâncat și cât ai dormit în noaptea precedentă. Poți urmări și cum se modifică senzația de oboseală în funcție de compoziția mesei, fără să presupui automat că este provocată de un vârf glicemic după masă. Explicăm separat cum reduci vârful glicemic după masă.

Când mergi la medic

O oboseală care nu trece cu odihna obișnuită și începe să îți încurce activitățile zilnice este un motiv să mergi la medic. Prima evaluare presupune o discuție și un examen clinic, iar analizele se aleg după simptomele și istoricul tău. În medicina de familie, cauzele severe au fost rare printre persoanele prezentate pentru oboseală fără explicație evidentă. Depresia a fost cauza identificată cel mai des în datele analizate. [1, 8]

Discută cu medicul în special dacă:

• te simți obosită de câteva săptămâni fără să știi de ce sau oboseala îți afectează activitățile [9]
• ai o scădere în greutate pe care nu ți-o explici ori dispoziția s-a schimbat [9]
• cineva spune că sforăi puternic, gâfâi sau pari că te îneci în somn [9]
• ai menstruații abundente, de exemplu trebuie să schimbi protecția la 1–2 ore sau menstruația durează peste 7 zile, ori sângerezi între menstruații [150]
• un efort care înainte era ușor te lasă acum fără aer [151]
• oboseala a început după un medicament nou. Nu îl întrerupe singură [8, 142]
• urmezi un tratament pentru o boală cronică, inclusiv pentru tiroidă, și te gândești să începi un supliment [106, 167]

Ce analize poți discuta cu medicul dacă ești obosită

Dacă ai căutat analize pentru oboseală sau analize de sânge pentru oboseala cronică, medicul poate lua în considerare, în funcție de istoric și examinare, hemoleucograma, feritina sau evaluări orientate spre tiroidă și alte cauze suspectate. Nu există un „pachet complet” de analize de sânge potrivit tuturor. [1, 8]

Feritina se interpretează în contextul explicat mai sus. Magneziul seric nu descrie fidel toate rezervele, iar ghidul Endocrine Society nu recomandă măsurarea de rutină a vitaminei D la adulți sănătoși. Dacă iei medicamente, spune-i medicului care sunt înainte să primești indicații pentru analize sau suplimente. [16, 18, 106, 26]

Ce te poate ajuta

Când ai o stare de oboseală și lipsă de energie, tratamentul potrivit depinde de explicația identificată. Somnul insuficient, lipsa de mișcare, deficitul de fier și o problemă tiroidiană nu se rezolvă prin aceeași intervenție. [1, 8]

Măsuri de stil de viață cu susținere bună

Dacă dormi puțin, extinderea somnului poate reduce somnolența. La femei la menopauză și după menopauză, cu insomnie, terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, o intervenție structurată asupra obiceiurilor și gândurilor care întrețin dificultățile de somn, a redus oboseala. Merită discutată când problema e somnul fragmentat sau insomnia. [115, 118, 119]

Hidratarea adecvată și organizarea meselor pot completa aceste măsuri. Ideile despre ce să mănânci pentru mai multă energie au sens ca parte a unei alimentații adecvate, nu ca tratament universal pentru oboseală. [46, 8]

De ce nu te mai ajută cafeaua

Adenozina este una dintre substanțele implicate în apariția somnolenței. Cofeina îi blochează receptorii și poate reduce temporar senzația că ai nevoie de somn. Nu corectează însă cauza pentru care ai dormit insuficient. [58]

Dacă bei cafea zilnic, o parte din efect poate fi revenirea la nivelul obișnuit după abstinență. Totuși, chiar și la cei care nu beau cafea regulat, cofeina a redus senzația de somnolență și a scurtat timpii de reacție. Atenția mentală nu a crescut însă la ei, pentru că beneficiul a fost anulat de nervozitatea pe care a produs-o. [59, 148] În condiții de somn insuficient, cofeina a îmbunătățit sarcinile simple de atenție, dar nu și o activitate complexă, cu mai mulți pași. [60]

Vitamine și minerale pentru oboseală: ce contribuie și ce nu

Un supliment poate ajuta să recuperezi energia afectată de un deficit, dar rolul unei vitamine în metabolism nu dovedește că dozele suplimentare vor crește energia la o persoană cu aport suficient. [12, 106]

Când cauți aceste vitamine pentru oboseală și lipsă de energie, separă trei situații: un deficit documentat, un factor de risc de deficit care merită discutat cu medicul și absența unui deficit identificat. [8, 106]

Dacă ai căutat vitamine pentru oboseala cronică, merită să știi că nicio vitamină nu are eficacitate demonstrată pentru o oboseală persistentă fără cauză stabilită. Nicio autoritate de sănătate nu promovează folosirea de rutină a complexelor de vitamine. [106]

Vitaminele din grupul B participă la procesele prin care organismul utilizează energia din alimente. Vitamina B1, vitamina B3 și vitamina B6 sunt necesare metabolismului, dar nu s-a arătat că adaugă energie peste necesar. [106, 103, 105]

Vitamina B6 luată mult timp în doze mari poate afecta nervii, de obicei reversibil după oprire. E un motiv să nu aduni mai multe suplimente care o conțin fără să știi cât iei în total. [106]

Alte ingrediente studiate: coenzima Q10, ginseng, Rhodiola

Printre suplimentele pentru energie și oboseală, câteva ingrediente au fost evaluate în studii clinice, cu rezultate care diferă în funcție de cauza oboselii și de persoanele care le-au utilizat.

Coenzima Q10 a redus scorurile de oboseală în mai multe studii, mai ales la persoane cu diferite afecțiuni. Rezultatele la adulții sănătoși au fost în aceeași direcție, dar mai puțin certe. [70]

Ginsengul a arătat un beneficiu modest în reducerea oboselii care nu este asociată unei boli. Este menționat și într-un ghid american de medicină de familie printre opțiunile care ar putea ajuta în oboseala nespecifică. În oboseala legată de alte boli, beneficiul nu a fost clar. [72, 8]

Rhodiola rosea a fost studiată la adulți care îndeplineau criteriile de diagnostic pentru un sindrom de oboseală legată de stres. Într-un studiu de patru săptămâni, participanții au avut îmbunătățiri ale unor măsuri ale atenției și oboselii comparativ cu placebo. Studiul a fost finanțat de producătorul extractului. [76] Rezultatul este încurajator pentru acest context, dar nu poate fi extins automat la toate formele de oboseală. [74, 75]

Rhodiola încetinește ușor activitatea enzimei CYP2C9, care descompune unele medicamente. Efectul măsurat la voluntari sănătoși a fost modest, dar poate conta pentru medicamentele la care diferența dintre doza utilă și cea periculoasă e mică, cum sunt warfarina și fenitoina. [162]

Rhodiola rosea nu este recomandată în sarcină și alăptare, deoarece siguranța nu a fost stabilită, și nici copiilor sau adolescenților sub 18 ani. [165]

Guarana și L-carnitina nu au redus oboseala în populațiile clinice în care au fost testate, iar pentru spirulină nu avem dovezi relevante de beneficiu în acest context. [79, 80, 82]

Creatina a fost investigată și pentru efectele asupra oboselii mentale și funcțiilor cognitive. Unele studii au observat rezultate favorabile în situații specifice, precum privarea de somn, însă acestea nu pot fi generalizate la oboseala obișnuită de zi cu zi.

Studiul respectiv a folosit o doză unică mare, nu un regim zilnic recomandat. [83, 84]

Întrebări frecvente

Concluzie

Oboseala îți spune că ceva merită înțeles, iar o stare de oboseală și lipsă de energie care îți schimbă viața de zi cu zi poate avea cauze identificabile. Uită-te la somn, mișcare și medicamente, apoi discută cu medicul ce evaluare are sens. Dacă există un deficit, suplimentarea țintită poate avea un rol. Când cauza e alta, soluția trebuie să urmeze cauza. [1, 8, 12]

Disclaimer medical. Acest articol are scop exclusiv informativ și educațional. Nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medic. Nu începe și nu întrerupe medicamente ori suplimente pe baza acestui material. Discută cu un profesionist medical, mai ales dacă oboseala este persistentă, severă sau însoțită de semne de alarmă.

Revizuit medical de

Surse

• [1] Maisel P, Baum E, Donner-Banzhoff N. Fatigue as the Chief Complaint. Dtsch Arztebl Int. 2021;118(33-34):566-576. DOI 10.3238/arztebl.m2021.0192 ·.
• [2] Watson NF, Badr MS, Belenky G, et al. Recommended Amount of Sleep for a Healthy Adult. J Clin Sleep Med. 2015;11(6):591-592. DOI 10.5664/jcsm.4758. PMID 25979105 ·.
• [8] Latimer KM, Gunther A, Kopec M. Fatigue in Adults: Evaluation and Management. Am Fam Physician. 2023;108(1):58-69. PMID 37440739 ·.
• [9] NHS. Tiredness and fatigue ·.
• [10] Verdon F, Burnand B, Stubi CL, et al. BMJ. 2003;326(7399):1124. DOI 10.1136/bmj.326.7399.1124. PMID 12763985. PMC156009 ·.
• [11] Vaucher P, Druais PL, Waldvogel S, Favrat B. CMAJ. 2012;184(11):1247-1254. DOI 10.1503/cmaj.110950. PMID 22777991 ·.
• [12] Houston BL, Hurrie D, Graham J, et al. BMJ Open. 2018;8(4):e019240. PMID 29626044. PMC5892776 ·.
• [13] Weyand AC, Chaitoff A, Freed GL, et al. JAMA. 2023;329(24):2191-2193. DOI 10.1001/jama.2023.8020 ·.
• [16] World Health Organization. WHO guideline on use of ferritin concentrations to assess iron status in individuals and populations. 2020. PMID 33909381 · · broșura de praguri:.
• [18] Snook J, Bhala N, Beales ILP, et al. British Society of Gastroenterology guidelines for the management of iron deficiency anaemia in adults. Gut. 2021;70(11):2030-2051. DOI 10.1136/gutjnl-2021-325210. PMID 34497146. PMC8515119 ·.
• [19] Tolkien Z, Stecher L, Mander AP, et al. PLoS ONE. 2015;10(2):e0117383. DOI 10.1371/journal.pone.0117383.
• [21] Markun S, Gravestock I, Jäger L, et al. Nutrients. 2021;13(3):923. DOI 10.3390/nu13030923 ·.
• [22] Aroda VR, Edelstein SL, Goldberg RB, et al. J Clin Endocrinol Metab. 2016;101(4):1754-1761. DOI 10.1210/jc.2015-3754.
• [24] Nowak A, Boesch L, Andres E, et al. Effect of vitamin D3 on self-perceived fatigue. Medicine (Baltimore). 2016;95(52):e5353. DOI 10.1097/MD.0000000000005353. PMID 28033244. PMC5207540 · · Erată: Medicine 2017;96(3):e6038, PMID 31305701.
• [25] Havdahl A, Mitchell R, Paternoster L, et al. Sci Rep. 2019;9:2880. DOI 10.1038/s41598-019-39359-z · · Author Correction: DOI 10.1038/s41598-021-89274-5, 07.05.2021.
• [26] Demay MB, Pittas AG, Bikle DD, et al. Endocrine Society Guideline. J Clin Endocrinol Metab. 2024;109(8):1907-1947. DOI 10.1210/clinem/dgae290 ·.
• [29] Wilson SA, Stem LA, Bruehlman RD. Hypothyroidism: Diagnosis and Treatment. Am Fam Physician. 2021;103(10):605-613. PMID 33983002 ·.
• [30] Grixti L, Fisher H, Priestley J, McMullan C, et al. Prevalence and severity of fatigue in treated hypothyroidism: results of a UK survey. Eur Thyroid J. 2025;14(3). DOI 10.1530/ETJ-25-0044. PMID 40366247 ·.
• [31] Stott DJ, Rodondi N, Kearney PM, et al. TRUST. N Engl J Med. 2017;376(26):2534-2544. DOI 10.1056/NEJMoa1603825 ·.
• [33] Feller M, Snel M, Moutzouri E, et al. JAMA. 2018;320(13):1349-1359. DOI 10.1001/jama.2018.13770 ·.
• [34] Islam RM, Bond M, Ghalebeigi A, et al. AMY Study. Lancet Diabetes Endocrinol. 2025;13(9):765-776. DOI 10.1016/S2213-8587(25)00138-X. PMID 40720963 · Corecție: Lancet Diabetes Endocrinol 2025;13(10):e13, PMID 40780237.
• [35] Coslov N, Richardson MK, Woods NF. Symptom experience during the late reproductive stage and the menopausal transition: observations from the Women Living Better survey. Menopause. 2021;28(9):1012-1025. DOI 10.1097/GME.0000000000001805. PMID 34313615. PMC8549458 ·.
• [37] Matthews KA, Crawford SL, Chae CU, et al. SWAN. J Am Coll Cardiol. 2009;54(25):2366-2373. DOI 10.1016/j.jacc.2009.10.009 ·.
• [38] Wyatt P, Berry SE, Finlayson G, et al. PREDICT1. Nat Metab. 2021;3(4):523-529. DOI 10.1038/s42255-021-00383-x · · Author Correction: DOI 10.1038/s42255-021-00436-1, 13.07.2021.
• [40] Ba J, Chen Y, Liu D. West J Nurs Res. 2021;43(2):172-181. DOI 10.1177/0193945920938636.
• [45] Kazukauskiene N, Podlipskyte A, Varoneckas G, Mickuviene N. Health-related quality of life and insulin resistance over a 10-year follow-up. Sci Rep. 2021;11:24294. DOI 10.1038/s41598-021-03791-x ·.
• [46] Armstrong LE, Ganio MS, Casa DJ, et al. J Nutr. 2012;142(2):382-388. DOI 10.3945/jn.111.142000 ·.
• [48] Suh H, Lieberman HR, Jansen LT, et al. Br J Nutr. 2021;125(10):1092-1100. DOI 10.1017/S0007114520003475 · Corecție: DOI 10.1017/S0007114520004444, 20.10.2020.
• [49] Wender CLA, Manninen M, O’Connor PJ. Front Psychol. 2022;13:907637. DOI 10.3389/fpsyg.2022.907637 ·.
• [50] Puetz TW, Flowers SS, O’Connor PJ. Psychother Psychosom. 2008;77(3):167-174. DOI 10.1159/000116610. PMID 18277063.
• [51] Ellingson LD, Kuffel AE, Vack NJ, Cook DB. Med Sci Sports Exerc. 2014;46(1):192-200. DOI 10.1249/mss.0b013e3182a036ab.
• [56] Juliano LM, Griffiths RR. Psychopharmacology. 2004;176(1):1-29. DOI 10.1007/s00213-004-2000-x. PMID 15448977.
• [57] McCullar KS, Barker DH, McGeary JE, et al. Sleep. 2024;47(4):zsae003. DOI 10.1093/sleep/zsae003 ·.
• [58] Reichert CF, Deboer T, Landolt H-P. Adenosine, caffeine, and sleep–wake regulation: state of the science and perspectives. J Sleep Res. 2022;31(4):e13597. DOI 10.1111/jsr.13597 ·.
• [59] Rogers PJ, Hohoff C, Heatherley SV, et al. Neuropsychopharmacology. 2010;35(9):1973-1983. DOI 10.1038/npp.2010.71 ·.
• [60] Stepan ME, Altmann EM, Fenn KM. J Exp Psychol Learn Mem Cogn. 2021;47(9):1371-1382. DOI 10.1037/xlm0001023.
• [61] Nadeem IM, Shanmugaraj A, Sakha S, et al. Sports Health. 2021;13(3):265-277. DOI 10.1177/1941738120949181.
• [63] Gardiner C, Weakley J, Burke LM, et al. Sleep Med Rev. 2023;69:101764. DOI 10.1016/j.smrv.2023.101764.
• [64] Alabduladhem TO, Bordoni B. Physiology, Krebs Cycle. StatPearls NBK556032 ·.
• [65] Depeint F, Bruce WR, Shangari N, et al. Chem Biol Interact. 2006;163(1-2):94-112. DOI 10.1016/j.cbi.2006.04.014.
• [66] Ahmad M, Wolberg A, Kahwaji CI. Biochemistry, Electron Transport Chain. StatPearls NBK526105 ·.
• [67] Short KR, Bigelow ML, Kahl J, et al. PNAS. 2005;102(15):5618-5623. DOI 10.1073/pnas.0501559102. PMID 15800038.
• [68] Grevendonk L, Connell NJ, McCrum C, et al. Nat Commun. 2021;12:4773. DOI 10.1038/s41467-021-24956-2 ·.
• [69] Xu X, Pang Y, Fan X. Signal Transduct Target Ther. 2025;10:190. DOI 10.1038/s41392-025-02253-4 ·.
• [70] Tsai IC, Hsu CW, Chang CH, et al. Front Pharmacol. 2022;13:883251. PMID 36091835 ·.
• [72] Li X, Yang M, Zhang YL, et al. Ginseng and Ginseng Herbal Formulas for Symptomatic Management of Fatigue. J Integr Complement Med. 2023;29(8):468-482. DOI 10.1089/jicm.2022.0532. PMID 36730693 ·.
• [74] Ishaque S, Shamseer L, Bukutu C, Vohra S. BMC Complement Altern Med. 2012;12:70. PMID 22643043 ·.
• [75] Liu Y, Wang X, Yang X, et al. Front Nutr. 2025;12:1645346. DOI 10.3389/fnut.2025.1645346.
• [76] Olsson EM, von Schéele B, Panossian AG. A randomised, double-blind, placebo-controlled, parallel-group study of the standardised extract SHR-5 of the roots of Rhodiola rosea in the treatment of subjects with stress-related fatigue. Planta Med. 2009;75(2):105-112. DOI 10.1055/s-0028-1088346. PMID 19016404 ·.
• [79] de Araujo DP, et al. Support Care Cancer. 2021. PMID 34146166.
• [80] Marx W, Teleni L, Opie RS, et al. Nutrients. 2017;9(11):1224. DOI 10.3390/nu9111224 ·.
• [82] Moradi S, et al. Int J Clin Pract. 2021;75(10):e14472. PMID 34107141.
• [83] Prokopidis K, Giannos P, Triantafyllidis KK, et al. Nutr Rev. 2023;81(4):416-427. DOI 10.1093/nutrit/nuac064.
• [84] Gordji-Nejad A, Matusch A, Kleedörfer S, et al. Sci Rep. 2024. DOI 10.1038/s41598-024-54249-9.
• [90] Mah J, Pitre T. BMC Complement Med Ther. 2021;21:125. DOI 10.1186/s12906-021-03297-z · Corecție: DOI 10.1186/s12906-024-04721-w, 19.12.2024.
• [91] Schuster J, Cycelskij I, Lopresti A, Hahn A. Nat Sci Sleep. 2025;17:2027-2040. DOI 10.2147/NSS.S524348.
• [94] Workinger JL, Doyle RP, Bortz J. Nutrients. 2018;10(9):1202. DOI 10.3390/nu10091202 ·.
• [103] Young LM, Pipingas A, White DJ, et al. Nutrients. 2019;11(9):2232. DOI 10.3390/nu11092232 ·.
• [105] Stewart-Knox BJ, Rae G, Simpson EEA, et al. Public Health Nutr. 2011;14(5):882-888. DOI 10.1017/S1368980010002764.
• [106] NIH ODS, fișe pentru profesioniști: Thiamin · Niacin · Vitamin B6 · Vitamin B12 · Vitamin D · Magnesium · Iron · Zinc · Multivitamin/Mineral Supplements · Ashwagandha ·.
• [108] Dinges DF, Pack F, Williams K, et al. Sleep. 1997;20(4):267-277. DOI 10.1093/sleep/20.4.267. PMID 9231952.
• [109] Van Dongen HPA, Maislin G, Mullington JM, Dinges DF. Sleep. 2003;26(2):117-126. DOI 10.1093/sleep/26.2.117. PMID 12683469.
• [110] Martin SE, Engleman HM, Deary IJ, Douglas NJ. Am J Respir Crit Care Med. 1996;153(4):1328-1332. DOI 10.1164/ajrccm.153.4.8616562.
• [115] Stock AA, Lee S, Nahmod NG, Chang AM. Sleep Health. 2020;6(1):32-39. DOI 10.1016/j.sleh.2019.10.003.
• [118] Kalmbach DA, Cheng P, Arnedt JT, et al. J Clin Sleep Med. 2019;15(7):999-1010. DOI 10.5664/jcsm.7882.
• [119] Guthrie KA, Larson JC, Ensrud KE, et al. Sleep. 2018;41(1):zsx190. DOI 10.1093/sleep/zsx190.
• [122] Bültmann U, Kant IJ, van den Brandt PA, Kasl SV. Psychol Med. 2002;32(2):333-345. DOI 10.1017/S0033291701005098.
• [123] Vonderlin R, Biermann M, Bohus M, Lyssenko L. Mindfulness. 2020;11(7):1579-1598. DOI 10.1007/s12671-020-01328-3.
• [124] Powell DJH, Liossi C, Moss-Morris R, Schlotz W. Psychoneuroendocrinology. 2013;38(11):2405-2422. DOI 10.1016/j.psyneuen.2013.07.004.
• [125] Adam EK, Quinn ME, Tavernier R, et al. Psychoneuroendocrinology. 2017;83:25-41. DOI 10.1016/j.psyneuen.2017.05.018. PMID 28578301 ·.
• [127] Endocrine Society. Adrenal Fatigue, 25.01.2022 ·.
• [128] Smets EMA, Garssen B, Bonke B, De Haes JCJM. J Psychosom Res. 1995;39(3):315-325. DOI 10.1016/0022-3999(94)00125-O.
• [129] Billones R, Liwang JK, Butler K, et al. Brain Behav Immun Health. 2021;15:100266. DOI 10.1016/j.bbih.2021.100266.
• [130] WHO / ICD-11. Burn-out (2019 statement) ·.
• [131] Monk TH, Moline ML, Fookson JE, Peetz SM. J Biol Rhythms. 1989;4(4):393-404. DOI 10.1177/074873048900400401.
• [132] Reyner LA, Wells SJ, Mortlock V, Horne JA. Physiol Behav. 2012;105(4):1088-1091. DOI 10.1016/j.physbeh.2011.11.025.
• [133] Orr WC, Shadid G, Harnish MJ, Elsenbruch S. Physiol Behav. 1997;62(4):709-712. DOI 10.1016/S0031-9384(97)00012-7.
• [134] Askaripoor T, Motamedzade M, Golmohammadi R, et al. Ind Health. 2019;57(4):511-524 (online 2018). DOI 10.2486/indhealth.2018-0030.
• [137] Randolph DD, O’Connor PJ. Physiol Behav. 2017;174:128-135. DOI 10.1016/j.physbeh.2017.03.013.
• [138] Carmichael KE, O’Connor PJ, Gay JL. Front Psychol. 2022;13:895446. DOI 10.3389/fpsyg.2022.895446.
• [139] Brooks A, Lack L. Sleep. 2006;29(6):831-840. DOI 10.1093/sleep/29.6.831.
• [142] Zlott DA, Byrne M. Mechanisms by which pharmacologic agents may contribute to fatigue. PM\&R. 2010;2(5):451-455. DOI 10.1016/j.pmrj.2010.04.018. PMID 20656627.
• [145] Grzegorzewski J, Bartsch F, Köller A, König M. Front Pharmacol. 2022;12:752826. DOI 10.3389/fphar.2021.752826.
• [146] Abernethy DR, Todd EL. Eur J Clin Pharmacol. 1985;28(4):425-428. DOI 10.1007/BF00544361.
• [148] Rogers PJ, Heatherley SV, Mullings EL, Smith JE. Psychopharmacology. 2013;226(2):229-240. DOI 10.1007/s00213-012-2889-4.
• [150] NHS. Heavy periods ·.
• [151] WHO. Anaemia fact sheet ·.
• [153] Pawlak R, Berger J, Hines I. Am J Lifestyle Med. 2018;12(6):486-498. DOI 10.1177/1559827616682933.
• [154] CDC MMWR. Toddler Deaths from Iron Supplements, LA 1992-93 ·.
• [162] Thu OK, Spigset O, Nilsen OG, Hellum B. Effect of commercial Rhodiola rosea on CYP enzyme activity in humans. Eur J Clin Pharmacol. 2016;72(3):295-300. DOI 10.1007/s00228-015-1988-7. PMID 26613955.
• [163] van Diermen D, Marston A, Bravo J, Reist M, Carrupt PA, Hostettmann K. Monoamine oxidase inhibition by Rhodiola rosea L. roots. J Ethnopharmacol. 2009;122(2):397-401. DOI 10.1016/j.jep.2009.01.007. PMID 19168123.
• [164] Maniscalco I, Toffol E, Giupponi G, Conca A. [The interaction of Rhodiola rosea and antidepressants. A case report]. Neuropsychiatr. 2015;29(1):36-38. DOI 10.1007/s40211-014-0124-8. PMID 25413939 · Erată de traducere: Neuropsychiatr 2023;37(2):107, DOI 10.1007/s40211-023-00465-0, PMID 37106312.
• [165] European Medicines Agency, HMPC. European Union herbal monograph on Rhodiola rosea L., rhizoma et radix, Rev. 1. EMA/HMPC/24177/2023, adoptată 20.03.2024 ·.
• [167] Liu H, Lu M, Hu J, et al. Medications and food interfering with the bioavailability of levothyroxine: a systematic review. Ther Clin Risk Manag. 2023;19:503-523. DOI 10.2147/TCRM.S414460. PMID 37384019.