Scris cu ajutorul inteligenței artificiale. Actualizat pe 14.10.2026.
Feritina scăzută poate apărea cu mult înainte ca analizele să arate anemie. Rezervele de fier se golesc treptat, în timp ce hemoglobina poate rămâne încă normală, iar în această etapă pot apărea deja simptome precum oboseala.[1][24] De aceea, o hemoglobină „bună” nu spune întotdeauna toată povestea despre cât fier mai are organismul în rezervă.
- Feritina reflectă cât fier ai în rezerve. O feritină scăzută înseamnă că depozitele de fier sunt golite.[2][22]
- Feritina poate scădea înaintea hemoglobinei. De aceea poți avea deficit de fier cu hemoglobină normală.[1][23]
- Feritina crește în inflamație, așa că o valoare care pare normală nu exclude întotdeauna deficitul.[2][22]
Ce este feritina și ce măsoară analiza
Feritina este proteina în care corpul depozitează fierul, mai ales în ficat, splină și măduva osoasă. O mică parte ajunge în sânge, iar nivelul ei merge în paralel cu mărimea depozitelor de fier. De aceea, feritina serică este principalul indicator al rezervelor.[22]
Fierul intră și în structura hemoglobinei, pigmentul care transportă oxigenul. Dacă vrei să legi această explicație de cum funcționează metabolismul energetic, rolul fierului în hemoglobină este una dintre piesele de bază.[23]
Feritină, sideremie, hemoglobină: ce arată fiecare
| Analiză | Ce îți spune, practic |
|---|---|
| Feritina | Cât fier ai păstrat în rezerve. Este una dintre primele valori care scad atunci când depozitele de fier încep să se golească.[1][23] |
| Sideremia | Cât fier se află în sânge în momentul recoltării. Valoarea poate varia și, singură, nu îți spune cât fier mai ai în depozite.[23] |
| Saturația transferinei | Cât fier este disponibil pentru transport prin sânge. Transferina este proteina care transportă fierul prin sânge, iar această analiză arată cât din capacitatea ei de transport este ocupată cu fier.[23] |
| Hemoglobina | Dacă deficitul de fier a ajuns până la anemie. Poate rămâne normală o perioadă, chiar dacă rezervele de fier sunt deja scăzute.[1][23] |
Fun Fact
Sideremia variază mult de la o zi la alta. La femeile aflate la vârsta fertilă, variația în interiorul aceleiași persoane a fost de aproximativ 38%, așa că o valoare izolată spune puțin despre rezerve.[76] Nici recoltarea obligatoriu dimineața nu o face mai fiabilă.[77]
Valorile feritinei la femei
Nu există o singură cifră. Organizația Mondială a Sănătății consideră că, la adulți, o feritină sub 15 µg/L arată rezerve de fier golite. Când există o infecție sau o inflamație, OMS ridică pragul la 70 µg/L. Ghidul britanic de gastroenterologie (BSG) consideră că o feritină sub 30 µg/L indică, în general, rezerve scăzute. Ceea ce înseamnă că valoarea ta se judecă după intervalul tipărit pe buletin și împreună cu medicul, care ține cont de simptome și de celelalte analize.[1][2]
Pragul de 15 µg/L ratează o parte dintre femeile care nu mai au rezerve de fier.[1][23]
Poți avea deficit chiar dacă valoarea este încă în intervalul tipărit de laborator. În plus, feritina poate ieși normală sau chiar crescută deși rezervele sunt mici atunci când există o inflamație, o boală de ficat, inclusiv ficatul gras, sau dereglări metabolice.[2][43] OMS recomandă ca feritina să fie interpretată împreună cu un marker de inflamație.[2]
Ce înseamnă când feritina e mare
Feritina mare nu înseamnă automat că ai prea mult fier în organism. Poate crește în inflamație, infecție, boli de ficat și dereglări metabolice, iar uneori poate fi crescută chiar dacă rezervele de fier sunt insuficiente.[2][43]
Poate crește însă și atunci când organismul acumulează prea mult fier, inclusiv dacă suplimentele cu fier sunt luate în doze prea mari sau mai mult timp decât este necesar.[20] În această situație, medicul poate recomanda oprirea suplimentării și repetarea analizelor. Valorile pot scădea după întrerupere, dar dacă feritina rămâne crescută, cauza trebuie investigată.
Feritină scăzută, deficit de fier, anemie feriprivă: ce le deosebește
Poți avea rezervele de fier golite chiar dacă hemoglobina e normală. Acest lucru se numește deficit de fier fără anemie, poate da simptome și merită tratat de medic, nu ignorat. Anemia feriprivă e etapa următoare, când scade și hemoglobina.[1][24]
Etapele deficitului de fier, de la depozit la anemie
-
Depozitele se golesc.
Se golesc depozitele de fier și scade feritina.
-
Fier insuficient pentru globulele roșii.
Fabricarea globulelor roșii începe să se facă cu fier insuficient.
-
Scade hemoglobina.
Scade hemoglobina și apare anemia feriprivă.[1][23]
O hemoglobină normală nu exclude deficitul de fier. Înseamnă doar că deficitul nu a ajuns la ultima treaptă. Simptomele nu pot spune singure în ce etapă te afli.[1][24]
De ce poți avea feritina mică și hemoglobina normală
Este o situație foarte frecventă. Într-un studiu național american pe fete și femei tinere de 12 până la 21 de ani, 83,6% dintre cele care aveau deficit de fier nu aveau anemie feriprivă.[50] Literatura de sinteză estimează că deficitul de fier fără anemie este cel puțin de două ori mai frecvent decât anemia feriprivă.[24]
În Europa, între 10% și 32% dintre femeile de vârstă fertilă au deficit de fier, în funcție de țară și de pragul folosit. Pentru România nu există un studiu național care să măsoare asta.[54]
„Deficitul de fier și anemia feriprivă sunt printre cele mai frecvente și totuși neglijate afecțiuni medicale la nivel global”, spune Robert S. Negrin, MD, președintele Societății Americane de Hematologie.[8]
Ce este anemia feriprivă
Organizația Mondială a Sănătății explică: „Anemia apare atunci când în corp nu există suficientă hemoglobină pentru a transporta oxigenul către organe și țesuturi.”[4]
Anemia feriprivă presupune două lucruri în același timp: hemoglobina este scăzută și există dovada că organismului îi lipsește fierul.[1][3] OMS definește anemia la femeia care nu este însărcinată prin hemoglobină sub 120 g/L.[3] Deficitul de fier cu hemoglobină normală ține de etapele anterioare, nu e o formă de anemie.
De ce scade feritina la femei
Feritina scăzută are, la femei, câteva cauze care revin. La femeile care au menstruație, pierderea de sânge e factorul dominant, mult mai important decât alimentația.[58] Într-o analiză pe 1.340 de persoane, deficitul de fier a fost prezent la 41,8% dintre femeile care aveau menstruație, față de 10,3% dintre femeile care nu menstruau și 1,7% dintre bărbați.[58]
Menstruațiile abundente
Cu cât pierzi mai mult sânge la menstruație, cu atât pierzi mai mult fier.[17] NICE definește menstruația abundentă prin impactul pe care sângerarea îl are asupra vieții, nu printr-un număr de mililitri.[13]
Semne concrete care merită discutate cu medicul sunt:
- schimbi protecția la mai puțin de două ore
- folosești două forme de protecție deodată
- te trezești noaptea ca să schimbi protecția
- ai cheaguri mari, de aproximativ 2,5 cm sau mai mari
- îți planifici activitățile în jurul menstruației.[13][16]
Aceste semne nu pun un diagnostic, dar merită discutate cu medicul tău. Când sângerarea este abundentă, evaluarea și tratarea ei contează, altfel rezervele de fier se pot goli din nou.[1][13]
Perimenopauza și ciclurile care se schimbă după 40 de ani
După 40 de ani, menstruațiile devin des mai abundente sau mai lungi. Dacă ți se întâmplă asta, pierzi mai mult fier decât înainte și merită verificat. Nu afirmăm că perimenopauza, în sine, duce la lipsă de fier: asta nu a fost măsurat. Ce știm e că sângerarea mai abundentă crește pierderea de fier, iar după menopauză nevoia de fier scade mult, așa că un deficit apărut după menopauză trebuie investigat, nu doar corectat.[17][57]
Ce mănânci și cât din fier ajunge de fapt în corp
Fierul hem, din carne și pește, se absoarbe mai bine decât fierul non-hem din plante: 15% până la 35% pentru hem.[39] Absorbția fierului non-hem variază mult, de la sub 1% la peste 20%, în funcție de rezervele tale de fier și de ce altceva mai e în farfurie. Cu cât rezervele sunt mai mici, cu atât absorbția non-hem crește.[38][39]
La bărbați și la femeile care nu mai menstruează, o alimentație fără carne nu a făcut diferența. Diferența apare la femeile care menstruează, unde dieta vegetariană poate contribui în plus la deficit.[58]
Când corpul nu absoarbe fierul
Boala celiacă apare la 3% până la 5% dintre cazurile de anemie feriprivă, aproximativ o treime dintre pacienții cu boală inflamatorie intestinală activă au deficit de fier, iar după bypass gastric aproximativ un sfert sunt afectați la doi ani.[1] Gastrita atrofică poate reduce absorbția. Asocierea cu Helicobacter pylori este mai slabă, iar eradicarea lui, singură, nu a îmbunătățit răspunsul hemoglobinei la tratamentul cu fier.[1]
Inhibitorii de pompă de protoni, folosiți pentru reflux, pot contribui și ei.[20][81] Dacă feritina nu crește cu tratamentul luat corect, medicul va lua în calcul absorbția, nu creșterea dozei pe cont propriu.[1]
Când pierderea vine din altă parte
Deficitul de fier poate apărea și prin pierderi digestive sau urinare, sângerări nazale repetate, donări de sânge sau folosirea de durată a antiinflamatoarelor.[1]
La femeile care au menstruație, ghidul BSG spune că o cauză digestivă importantă este neobișnuită și caută elemente suplimentare înainte de investigații invazive: absența menstruației, simptome de alarmă, istoric familial relevant de cancer colorectal sau un deficit care revine ori persistă.[1] La femeile care încă au menstruație, ghidurile nu recomandă toate același lucru despre investigațiile digestive, iar medicul decide în funcție de simptome, severitatea deficitului și de istoricul tău.[1][6]
După menopauză, o anemie feriprivă nou descoperită se evaluează cu medicul, pentru că ghidurile recomandă în acest caz investigații digestive.[1][15] Și o feritină scăzută fără anemie apărută după menopauză merită discutată, pentru că sângerarea menstruală nu mai e o explicație. Feritina scăzută arată o problemă care trebuie explicată.
Cum se simte lipsa de fier
Oboseala este simptomul cel mai des raportat în deficitul de fier fără anemie și cel pentru care există dovadă din studii randomizate: suplimentarea cu fier a redus oboseala autoraportată la adulții cu deficit fără anemie, fără să îmbunătățească măsurătorile obiective de capacitate fizică.[24][26] Intoleranța la efort este descrisă frecvent, dar simptomele sunt nespecifice. Durerile de cap, senzația de frig și iritabilitatea apar în descrierile clinice, fără să fi fost măsurate convingător ca rezultate ale corectării fierului.[24][26]
Oboseala care nu trece cu somnul
La femeile care menstruează, fără anemie, cu feritină scăzută și oboseală, corectarea fierului a redus oboseala mai mult decât placebo.[26][64][65] Într-unul dintre studii, beneficiul a apărut la o feritină de cel mult 50 µg/L, iar peste acest nivel fierul nu a redus oboseala. Cifra de 50 a fost un criteriu din studiu, nu o țintă de tratament.[64]
De reținut
Efectul asupra oboselii a fost mic și măsurat prin ce raportau femeile, iar răspunsul la placebo a fost mare.[26][64][65] De aceea, oboseala este un motiv bun să verifici rezervele, nu un motiv să presupui direct că ai nevoie de fier.
Într-un audit britanic pe aproape 17.000 de cereri de analize pentru oboseală, feritina a fost cerută în mai puțin de 1 din 10 cereri, deși a fost printre analizele care au ieșit cel mai des modificate. Un rezultat modificat nu înseamnă automat că el explică oboseala, dar arată că merită să întrebi de feritină.[80]
Dacă oboseala este problema principală, poți citi și ce poate sta în spatele oboselii și cum se diferențiază de astenia de toamnă și oboseala sezonieră.
Căderea părului
Femeile cu cădere difuză a părului au feritina mai mică, într-o analiză pe peste 10.000 de participante. Studiul arată o asociere, nu o cauză: femeile cu cădere difuză a părului aveau în medie feritina mai mică decât martorele.[30]
Cifra de 70 µg/L, vehiculată ca nivel „optim pentru păr”, vine dintr-o recomandare de expert din 2002, în care autorul spune el însuși că nivelul potrivit nu e stabilit definitiv.[71] Deficitul se corectează pentru că este deficit, nu ca tratament pentru păr.
Semnele mai puțin cunoscute
- Memoria: la persoanele cu deficit, corectarea fierului a ajutat memoria de scurtă durată. Atenția nu s-a îmbunătățit. Datele vin în cea mai mare parte de la femei adulte care menstruează, cu vârsta medie în jur de 35 de ani.[28]
- Sindromul picioarelor neliniștite: nevoia de a mișca picioarele se agravează în repaus, seara sau noaptea, și se ameliorează la mișcare. Tratamentul cu fier reduce probabil severitatea simptomelor.[27] AASM 2025 recomandă corectarea la feritină de cel mult 75 ng/mL sau saturația transferinei sub 20%, doar pentru acest sindrom, prin consens de experți, care nu a fost testat în studii.[19]
- Pofta de gheață: pagofagia poate apărea și fără anemie, iar pofta de gheață a dispărut între 1 și 14 zile după începerea tratamentului cu fier, în medie în aproximativ 8 zile.[72]
- Semnele din oglindă: paloarea, unghiile modificate sau leziunile de la colțurile gurii nu sunt teste de încredere.[73][74][75]
În studiile cu grup de control, corectarea fierului nu a ameliorat depresia. Dacă te simți fără speranță, fără chef de nimic sau te gândești să-ți faci rău, vorbește cu medicul: fierul nu e un tratament pentru depresie.[28] La femeile care chiar aveau deficit, corectarea lui s-a asociat cu o ameliorare mică a anxietății.[28]
Discută cu medicul tău
Merită să duci discuția despre fier mai departe cu medicul dacă ai feritina scăzută și oboseală, dacă ai simptome sugestive pentru sindromul picioarelor neliniștite sau dacă ai poftă insistentă de gheață.[19][24][26][72]
Simptomele nu pun diagnosticul. Hemoleucograma și feritina clarifică dacă există deficit, iar medicul poate adăuga un marker de inflamație și, când este necesar, saturația transferinei.[1][2] Dacă fierul nu explică oboseala, pe listă rămân funcția tiroidiană, apneea în somn, depresia, vitamina B12, folatul, boala celiacă, perimenopauza și somnul.[10][11][24]
Când mergi la medic
Semnele care cer un consult acum
Programează un consult dacă:
- oboseala sau simptomele durează de câteva săptămâni fără o cauză clară ori te împiedică să-ți faci activitățile obișnuite
- scazi în greutate fără să-ți explici de ce
- ai sângerări neobișnuite, adică menstruații mult mai abundente decât de obicei, sângerare între menstruații sau după menopauză, sânge în scaun sau scaun negru.
Dacă iei un tratament pentru o boală cronică, vorbește cu medicul înainte să începi un supliment nou.
La feritina scăzută și anemia feriprivă, mergi la medic și pentru:
- Menstruații care te obligă să schimbi protecția la mai puțin de două ore, să folosești două protecții deodată sau să te trezești noaptea, ori cu cheaguri mari, de aproximativ 2,5 cm sau mai mari.[13][16]
- Feritina care nu crește deși tratamentul e luat corect, sau deficitul de fier care revine după ce a fost corectat.[1]
- O anemie feriprivă sau o feritină scăzută apărute după menopauză, pentru că sângerarea menstruală nu mai e o explicație.[1][15]
- Sânge în urină vizibil cu ochiul liber.[1][9]
- Dificultăți la înghițire.[9]
- Palpitații sau lipsă de aer la efort pe care nu le aveai înainte.[3]
- Dacă ai rude apropiate cu cancer de colon, spune-i medicului când discutați despre deficitul de fier.[1]
Ce analize ceri și în ce ordine
Ghidurile pornesc evaluarea de la hemoleucogramă și feritină, alături de un marker de inflamație, de obicei proteina C reactivă. Dacă feritina pare fals normală, saturația transferinei poate ajuta la interpretare.[1][2]
Înainte de analize
La un deficit de fier neexplicat, ghidurile recomandă serologie pentru boala celiacă. Testarea se face înainte de eliminarea glutenului din alimentație, altfel rezultatul poate deveni fals negativ.[1][10] Se verifică și urina, iar pentru deficitul fără anemie ghidul BSG sugerează monitorizarea periodică a hemoleucogramei.[1] Ordinea este o descriere a ghidurilor, nu o listă de analize de comandat singură.
Ce te poate ajuta
Tratamentul deficitului și căutarea cauzei merg în paralel. Alimentația ajută la menținerea rezervelor, dar datele nu arată că ea singură corectează un deficit deja instalat.[1][33]
De ce nu începi singură cu supliment de fier
Fără deficit, nu există un beneficiu demonstrat, iar corpul își reglează absorbția fierului.[20][28][48] Sulfatul feros a crescut semnificativ riscul de efecte digestive față de placebo, cu șanse de aproximativ două ori mai mari.[32] Fierul luat pe cont propriu poate acoperi o cauză care trebuia găsită, iar la unele persoane, inclusiv în hemocromatoza nediagnosticată, fierul suplimentar se poate acumula.[20]
Fierul și medicamentele
Fierul interacționează cu tratamentul pentru tiroidă, cu unele medicamente pentru reflux, cu anumite antibiotice și cu tratamente pentru osteoporoză.[20][47] Nu opri și nu muta singură un medicament. Întreabă medicul sau farmacistul cum se potrivește cu fierul.
În sarcină, alăptare și la copii, dozele le stabilește medicul.
Tratamentul: ce decide medicul și pe ce criterii
În ghidul BSG pentru anemia feriprivă, calea orală este punctul de pornire.[1] Schimbarea căii se decide pe criterii clinice, precum intoleranța, lipsa răspunsului, sângerarea care continuă, absorbția afectată de o boală digestivă sau inflamația asociată.[1] Intoleranța digestivă merită spusă medicului, pentru că poate schimba abordarea.
Pentru deficitul de fier fără anemie și simptome, BSG consideră rezonabil să se ofere tratament, fără să formuleze această poziție ca o recomandare puternică.[1] Dovezile despre alimentație arată efecte mici și dependente de durată asupra feritinei, nu că dieta singură corectează un deficit instalat.[33]
Ce ajută absorbția din mâncare
Aceste măsuri sunt utile pentru menținerea rezervelor, nu ca înlocuitor al corectării medicale a unui deficit instalat. Vitamina C crește absorbția fierului non-hem dintr-o masă, în timp ce cafeaua și ceaiul băute la masă o reduc.[39][60]
În studiul disponibil, cafeaua băută cu o oră înainte de masă nu a redus semnificativ absorbția, iar cafeaua băută cu o oră după masă a redus-o.[60] Detaliile despre fierul, rol, necesar și surse sunt separate de decizia de tratament.
Cât durează până se umple depozitul
Pentru o femeie cu feritină scăzută și hemoglobină normală, reperul de creștere a hemoglobinei nu este util, pentru că nu există anemie de corectat.[1]
Refacerea depozitelor și normalizarea feritinei pot cere 4 până la 6 luni de tratament.[48] Ghidul BSG dă un reper diferit, valabil când există anemie: tratamentul continuă aproximativ 3 luni după ce hemoglobina revine la normal.[1] La femeile fără anemie, diferența pe oboseală a fost măsurată la 4 săptămâni într-un studiu și la 12 în altul. Momentul controlului îl stabilește medicul, împreună cu feritina de control.[64][65]
Dacă feritina nu se schimbă, nu crește singură doza. Medicul va căuta malabsorbție sau o pierdere care continuă.[1]
Când feritina scăzută nu e de la fier
Oboseala și hemograma pot avea mai multe explicații. Deficitul de fier tinde să facă globulele roșii mai mici, iar deficitul de vitamina B12 sau folat le poate face mai mari. Un volum eritrocitar mediu normal nu exclude niciunul dintre aceste deficite.[1][11][18]
Vitamina B12, vitamina B9, folatul, boala tiroidiană și boala celiacă sunt piste pe care medicul le poate evalua când oboseala persistă.[10][11]
Întrebări frecvente
Feritina este proteina prin care organismul depozitează fierul. Nivelul ei din sânge reflectă mărimea rezervelor, în absența inflamației.[2][22]
O feritină scăzută înseamnă că rezervele de fier sunt golite. Feritina poate scădea înaintea hemoglobinei, deci deficitul poate exista cu hemoglobină normală.[1][23]
Nu există o singură cifră. Pragurile diferă între ghiduri, iar valoarea se interpretează cu medicul, după intervalul laboratorului și celelalte analize. Valorile OMS și BSG sunt explicate mai sus.[1][2]
Feritina reflectă rezerva. Fierul seric arată ce circulă în momentul recoltării și variază mult, așa că poate fi normal când feritina este scăzută.[23][76]
După confirmarea deficitului, medicul decide corectarea în funcție de cauză, toleranță și răspuns.[1] Alimentația ajută la menținere, dar nu s-a demonstrat că ea singură corectează un deficit instalat.[33]
Da. Se numește deficit de fier fără anemie și este mai frecvent decât anemia feriprivă.[1][24]
Refacerea depozitelor și normalizarea feritinei pot cere 4 până la 6 luni de tratament.[48] Ghidul BSG dă un reper diferit, valabil când există anemie: tratamentul continuă aproximativ 3 luni după ce hemoglobina revine la normal.[1] Pentru oboseală, studiile pe femei fără anemie au măsurat efectul după 4 și după 12 săptămâni.[64][65]
Intervalul de laborator nu închide singur discuția. Feritina poate părea normală în inflamație, iar beneficiul asupra oboselii a apărut la femei cu feritină scăzută. Pragul de 50 µg/L a fost criteriu de studiu, nu țintă.[2][64]
Concluzie
Feritina scăzută înseamnă rezerve de fier scăzute și poate apărea cu mult înainte să scadă hemoglobina. Valoarea se citește împreună cu contextul, inclusiv cu un marker de inflamație atunci când este relevant. Următorul pas este găsirea cauzei, de la pierderile menstruale până la problemele de absorbție, iar tratamentul se decide cu medicul și se urmărește în timp.[1][2]
Disclaimer medical: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau tratamentul medical.
Revizuit medical de
Mădălina Piștea
Expert Kindora – Medic nutriționist
Surse
- [1] Snook J, Bhala N, Beales ILP, et al. British Society of Gastroenterology guidelines for the management of iron deficiency anaemia in adults. Gut. 2021;70(11):2030–2051. doi:10.1136/gutjnl-2021-325210. PMID 34497146. · PDF oficial:.
- [2] World Health Organization. WHO guideline on use of ferritin concentrations to assess iron status in individuals and populations. Geneva: WHO; 2020. ISBN 978-92-4-000012-4. PMID 33909381. · ·.
- [3] WHO Nutrition Landscape Information System. Anaemia.
- [4] World Health Organization. Anaemia — fișă informativă, 10 februarie 2025.
- [6] Rockey DC, Altayar O, Falck-Ytter Y, Kalmaz D. AGA Technical Review on Gastrointestinal Evaluation of Iron Deficiency Anemia. Gastroenterology. 2020;159(3):1097–1119. doi:10.1053/j.gastro.2020.06.045. PMID 32828801.
- [8] Powers JM, Lim MY, Achebe MO, et al.; American Society of Hematology. ASH 2026 guidelines for diagnosis of iron deficiency. Blood Adv. 2026. doi:10.1182/bloodadvances.2025015950. PMID 42747316. ·.
- [9] NICE. Suspected cancer: recognition and referral. NICE guideline NG12.
- [10] NICE. Coeliac disease: recognition, assessment and management. NICE guideline NG20, 2 septembrie 2015.
- [11] NICE. Vitamin B12 deficiency in over 16s: diagnosis and management. NICE guideline NG239, 2024. ·.
- [13] NICE. Heavy menstrual bleeding: assessment and management. NICE guideline NG88.
- [15] FIGO. Iron deficiency and anaemia in women and girls — FIGO Statement, septembrie 2023.
- [16] ACOG. Heavy Menstrual Bleeding — FAQ, revizuit iunie 2022.
- [17] FAO/WHO. Human Vitamin and Mineral Requirements, Chapter 13: Iron. Report of a Joint FAO/WHO Expert Consultation, 2004.
- [18] Devalia V, Hamilton MS, Molloy AM; British Committee for Standards in Haematology. Guidelines for the diagnosis and treatment of cobalamin and folate disorders. Br J Haematol. 2014;166(4):496–513. doi:10.1111/bjh.12959. PMID 24942828.
- [19] American Academy of Sleep Medicine. Treatment of restless legs syndrome and periodic limb movement disorder: an AASM clinical practice guideline. J Clin Sleep Med. 2025;21(1):137–152. doi:10.5664/jcsm.11390. PMID 39324694.
- [20] NIH Office of Dietary Supplements. Iron — Health Professional Fact Sheet.
- [22] Garcia-Casal MN, Pasricha SR, Martinez RX, Lopez-Perez L, Peña-Rosas JP. Serum or plasma ferritin concentration as an index of iron deficiency and overload. Cochrane Database Syst Rev. 2021;5(5):CD011817. doi:10.1002/14651858.CD011817.pub2. PMID 34028001.
- [23] Pasricha SR, Tye-Din J, Muckenthaler MU, Swinkels DW. Iron deficiency. Lancet. 2021;397(10270):233–248. doi:10.1016/S0140-6736(20)32594-0.)32594-0.
- [24] Al-Naseem A, Sallam A, Choudhury S, Thachil J. Iron deficiency without anaemia: a diagnosis that matters. Clin Med (Lond). 2021;21(2):107–113. doi:10.7861/clinmed.2020-0582. PMID 33762368.
- [26] Houston BL, Hurrie D, Graham J, et al. Efficacy of iron supplementation on fatigue and physical capacity in non-anaemic iron-deficient adults: a systematic review of randomised controlled trials. BMJ Open. 2018;8(4):e019240. doi:10.1136/bmjopen-2017-019240. PMID 29626044.
- [27] Trotti LM, Becker LA. Iron for the treatment of restless legs syndrome. Cochrane Database Syst Rev. 2019;1:CD007834. doi:10.1002/14651858.CD007834.pub3. PMID 30609006.
- [28] Fiani D, et al. Psychiatric and cognitive outcomes of iron supplementation in non-anemic children, adolescents, and menstruating adults: a meta-analysis and systematic review. Neurosci Biobehav Rev. 2025;178:106372. doi:10.1016/j.neubiorev.2025.106372.
- [30] Treister-Goltzman Y, Yarza S, Peleg R. Iron Deficiency and Nonscarring Alopecia in Women: Systematic Review and Meta-Analysis. Skin Appendage Disord. 2022;8(2):83–92. doi:10.1159/000519952. PMID 35415182.
- [32] Tolkien Z, Stecher L, Mander AP, Pereira DIA, Powell JJ. Ferrous sulfate supplementation causes significant gastrointestinal side-effects in adults: a systematic review and meta-analysis. PLoS One. 2015;10(2):e0117383. doi:10.1371/journal.pone.0117383.
- [33] McManus L, Veras K, Faria VS, Manninen M, Egan B. Effect of Increasing Red Meat Intake on Iron Status in Adults with Normal and Suboptimal Iron Status: A Systematic Literature Review and Meta-Analysis of Intervention Studies. Nutr Rev. 2025;83(8):1389–1401. doi:10.1093/nutrit/nuaf016.
- [38] Collings R, Harvey LJ, Hooper L, et al. The absorption of iron from whole diets: a systematic review. Am J Clin Nutr. 2013;98(1):65–81. doi:10.3945/ajcn.112.050609.
- [39] Hurrell R, Egli I. Iron bioavailability and dietary reference values. Am J Clin Nutr. 2010;91(5):1461S–1467S. doi:10.3945/ajcn.2010.28674F.
- [43] Valenti L, Corradini E, Adams LA, et al. Consensus Statement on the definition and classification of metabolic hyperferritinaemia. Nat Rev Endocrinol. 2023;19:299–310. doi:10.1038/s41574-023-00807-6.
- [47] Liu H, Lu M, Hu J, Fu G, Feng Q, Sun S, Chen C. Medications and food interfering with the bioavailability of levothyroxine: a systematic review. Ther Clin Risk Manag. 2023;19:503–523. doi:10.2147/TCRM.S414460.
- [48] Stoffel NU, von Siebenthal HK, Moretti D, Zimmermann MB. Oral iron supplementation in iron-deficient women: how much and how often? Mol Aspects Med. 2020;75:100865. doi:10.1016/j.mam.2020.100865.
- [50] Weyand AC, Chaitoff A, Freed GL, Sholzberg M, Choi SW, McGann PT. Prevalence of Iron Deficiency and Iron-Deficiency Anemia in US Females Aged 12-21 Years, 2003-2020. JAMA. 2023;329(24):2191–2193. doi:10.1001/jama.2023.8020. PMID 37367984.
- [54] Milman N, Taylor CL, Merkel J, Brannon PM. Iron status in pregnant women and women of reproductive age in Europe. Am J Clin Nutr. 2017;106(Suppl 6):1655S–1662S. doi:10.3945/ajcn.117.156000.
- [57] Paramsothy P, Harlow SD, Greendale GA, et al. Bleeding patterns during the menopausal transition in SWAN: a prospective cohort study. BJOG. 2014;121(12):1564–1573. doi:10.1111/1471-0528.12768. PMID 24735184.
- [58] Slywitch E, Savalli C, Duarte ACG, Escrivão MAMS. Iron deficiency in vegetarian and omnivorous individuals: analysis of 1340 individuals. Nutrients. 2021;13(9):2964. doi:10.3390/nu13092964.
- [60] Morck TA, Lynch SR, Cook JD. Inhibition of food iron absorption by coffee. Am J Clin Nutr. 1983;37(3):416–420. PMID 6402915.
- [64] Verdon F, Burnand B, Fallab Stubi CL, et al. Iron supplementation for unexplained fatigue in non-anaemic women: double blind randomised placebo controlled trial. BMJ. 2003;326:1124. doi:10.1136/bmj.326.7399.1124.
- [65] Vaucher P, Druais PL, Waldvogel S, Favrat B. Effect of iron supplementation on fatigue in nonanemic menstruating women with low ferritin: a randomized controlled trial. CMAJ. 2012;184(11):1247–1254. doi:10.1503/cmaj.110950. PMID 22777991.
- [71] Rushton DH. Nutritional factors and hair loss. Clin Exp Dermatol. 2002;27(5):396–404. doi:10.1046/j.1365-2230.2002.01076.x. PMID 12190640.
- [72] Coltman CA Jr. Pagophagia and iron lack. JAMA. 1969;207(3):513–516. PMID 4303073.
- [73] Sheth TN, Choudhry NK, Bowes M, Detsky AS. The relation of conjunctival pallor to the presence of anemia. J Gen Intern Med. 1997;12(2):102–106. doi:10.1007/s11606-006-5004-x. PMID 9051559.
- [74] Kalantri A, Karambelkar M, Joshi R, Kalantri S, Jajoo U. Accuracy and reliability of pallor for detecting anaemia. PLoS One. 2010;5(1):e8545. doi:10.1371/journal.pone.0008545.
- [75] Lu SY. Perception of iron deficiency from oral mucosa alterations that show a high prevalence of Candida infection. J Formos Med Assoc. 2016;115(8):619–627. doi:10.1016/j.jfma.2016.03.011.
- [76] Carobene A, Aarsand AK, Locatelli M, et al. Biological variation of serum iron from the European Biological Variation Study (EuBIVAS). Clin Chem Lab Med. 2023;61(3):e57–e60. doi:10.1515/cclm-2022-1091. PMID 36448402.
- [77] Dale JC, Burritt MF, Zinsmeister AR. Diurnal variation of serum iron, iron-binding capacity, transferrin saturation, and ferritin levels. Am J Clin Pathol. 2002;117(5):802–808. doi:10.1309/2YT4-CMP3-KYW7-9RK1.
- [80] Handjiev S, Nobes J, Murphy MJ. ‘Tired all the time’: what general practitioners request and find in patients with tiredness/fatigue. Ann Clin Biochem. 2025;62(5):416–419. doi:10.1177/00045632251329175. PMID 40085492.
- [81] Tran-Duy A, Connell NJ, Vanmolkot FH, et al. Use of proton pump inhibitors and risk of iron deficiency: a population-based case-control study. J Intern Med. 2019;285(2):205–214. doi:10.1111/joim.12826. PMID 30141278.
