{"id":18344,"date":"2026-07-16T13:32:54","date_gmt":"2026-07-16T10:32:54","guid":{"rendered":"https:\/\/kindora.com\/?p=18344"},"modified":"2026-07-16T14:30:48","modified_gmt":"2026-07-16T11:30:48","slug":"ce-este-metabolismul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/kindora.com\/ro\/ce-este-metabolismul\/","title":{"rendered":"Ce este metabolismul? Cum func\u021bioneaz\u0103 \u0219i ce \u00eel influen\u021beaz\u0103 cu adev\u0103rat"},"content":{"rendered":"\n

Poate ai auzit de multe ori c\u0103 ai un \u201emetabolism lent\u201d, c\u0103 dup\u0103 30 sau 40 de ani corpul nu mai arde la fel ori c\u0103 anumite ceaiuri \u00eel pot accelera. E de \u00een\u021beles s\u0103 te \u00eentrebi ce \u00eenseamn\u0103 toate acestea \u2014 mai ales c\u00e2nd sim\u021bi c\u0103 organismul t\u0103u s-a schimbat.<\/p>\n\n\n\n

Metabolismul \u00eenseamn\u0103, practic, totalitatea proceselor prin care celulele corpului produc \u0219i folosesc energie. \u0218i, pentru c\u0103 nicio func\u021bie nu se poate desf\u0103\u0219ura f\u0103r\u0103 energie, el st\u0103 la baza a aproape tot ce face organismul: digestia m\u00e2nc\u0103rii, respira\u021bia \u0219i circula\u021bia, repararea \u0219i \u00eennoirea celulelor, men\u021binerea temperaturii \u0219i chiar nivelul de energie \u0219i starea de vigilen\u021b\u0103 pe care le sim\u021bi zi de zi. De\u0219i tindem s\u0103 ne g\u00e2ndim doar la greutate, metabolismul este o umbrel\u0103 ce acoper\u0103 toate procesele fiziologice din organism. [1][2]<\/p>\n\n\n\n

Metabolismul nu este \u00eens\u0103 un buton pe care \u00eel po\u021bi \u201estrica\u201d sau accelera cu un ceai. Este un sistem complex, dar remarcabil de stabil, pe care \u00eel po\u021bi influen\u021ba prin masa muscular\u0103, mi\u0219care, proteine \u0219i somn.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen articolul de mai jos vedem cum func\u021bioneaz\u0103, de unde vine consumul zilnic de energie \u0219i ce spune \u0219tiin\u021ba despre metabolismul lent, v\u00e2rst\u0103, menopauz\u0103 \u0219i suplimentele care promit \u201earderi mai rapide\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Ce este metabolismul?<\/h2>\n\n\n\n

Metabolismul este ansamblul reac\u021biilor chimice prin care organismul transform\u0103 alimentele \u0219i b\u0103uturile \u00een energie \u0219i \u00een substan\u021bele de care are nevoie pentru a func\u021biona. [1][2]<\/p>\n\n\n\n

Aceste procese nu au loc doar c\u00e2nd m\u0103n\u00e2nci sau faci mi\u0219care. Ele continu\u0103 permanent, inclusiv \u00een somn. Inima bate, pl\u0103m\u00e2nii respir\u0103, organele func\u021bioneaz\u0103, iar celulele se repar\u0103 \u0219i se \u00eennoiesc.<\/p>\n\n\n\n

Cu alte cuvinte, corpul t\u0103u nu este niciodat\u0103 cu adev\u0103rat \u201eoprit\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\n

\u201eMetabolismul este procesul prin care se elibereaz\u0103 energia din alimente \u0219i se utilizeaz\u0103 sau se stocheaz\u0103 aceast\u0103 energie \u2014 practic, este o serie foarte complex\u0103 de reac\u021bii biochimice.\u201d \u2014 Dr. Laura Davidescu<\/strong>, medic specialist Igien\u0103, master \u00een Nutri\u021bie \u0219i Siguran\u021b\u0103 Alimentar\u0103. [24] <\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Ca s\u0103 poat\u0103 produce, folosi \u0219i stoca energie, metabolismul lucreaz\u0103 permanent \u00een dou\u0103 direc\u021bii care se completeaz\u0103: catabolismul<\/strong> \u0219i anabolismul<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Anabolism \u0219i catabolism: cele dou\u0103 fe\u021be ale metabolismului<\/h2>\n\n\n\n

Catabolismul<\/strong> este partea care descompune.<\/p>\n\n\n\n

Glucidele, gr\u0103simile \u0219i proteinele sunt transformate \u00een molecule mai mici, iar \u00een timpul acestui proces se elibereaz\u0103 energie. Un exemplu este descompunerea glucozei pentru producerea de ATP \u2014 forma de energie pe care celulele o pot folosi.<\/strong> [3]<\/p>\n\n\n\n

Anabolismul<\/strong> merge \u00een direc\u021bia opus\u0103: folose\u0219te energia pentru a construi \u0219i repara.<\/p>\n\n\n\n

Aici intr\u0103 sinteza proteinelor musculare, repararea \u021besuturilor \u0219i formarea rezervelor organismului. Anabolismul nu produce energie, ci o consum\u0103. [3]<\/p>\n\n\n\n

Cele dou\u0103 procese se afl\u0103 \u00eentr-un echilibru dinamic \u0219i sunt reglate inclusiv de hormoni.<\/p>\n\n\n\n

Hormonii cu rol predominant anabolic, care favorizeaz\u0103 construc\u021bia \u0219i depozitarea, includ insulina, hormonul de cre\u0219tere, testosteronul, estrogenii \u0219i IGF-1.<\/p>\n\n\n\n

Hormonii cu rol predominant catabolic, care favorizeaz\u0103 mobilizarea \u0219i descompunerea, includ cortizolul, glucagonul, adrenalina \u0219i noradrenalina. [3] Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 anabolismul este \u201ebun\u201d, iar catabolismul este \u201er\u0103u\u201d. Corpul are nevoie de ambele \u0219i, de fapt, aceste procese se \u00eent\u00e2mpl\u0103 simultan. Nu ai putea construi \u0219i repara \u021besuturi f\u0103r\u0103 anabolism, dar nici nu ai putea elibera energia de care ai nevoie f\u0103r\u0103 catabolism.<\/p>\n\n\n\n

Cum folose\u0219te corpul carbohidra\u021bii, gr\u0103simile \u0219i proteinele<\/h2>\n\n\n\n

C\u00e2nd vorbim despre \u201emetabolism\u201d, nu vorbim despre un singur proces. Corpul folose\u0219te mai multe c\u0103i pentru a prelucra carbohidra\u021bii, gr\u0103simile \u0219i proteinele, iar aceste c\u0103i se \u00eent\u00e2lnesc \u00een acelea\u0219i procese centrale de producere a energiei. [26]<\/p>\n\n\n\n

Corpul folose\u0219te c\u0103i diferite pentru a prelucra carbohidra\u021bii<\/a><\/strong>, gr\u0103simile<\/strong> <\/a>\u0219i proteinele<\/a><\/strong>, iar toate se \u00eent\u00e2lnesc \u00een acelea\u0219i procese centrale de producere a energiei. [26]<\/p>\n\n\n\n

Metabolismul glucidic<\/h3>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
\n

Dac\u0103 vrei s\u0103 \u00een\u021belegi cum folose\u0219te corpul energia, g\u00e2nde\u0219te-te la bani. A\u0219a cum moneda e folosit\u0103 pentru orice schimb din economie, energia e necesar\u0103 pentru orice \u00abtranzac\u021bie\u00bb din corp. Banii exist\u0103 \u00een forme diferite: numerar, cont curent \u0219i depozit pe termen lung\u2026 \u00cen corp, glucoza e numerarul, glicogenul e contul curent, iar gr\u0103simea e depozitul la termen.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2014 Dr. Sylvia Tara, biochimist (PhD), autoarea c\u0103r\u021bii \u201eThe Secret Life of Fat\u201d. [25]<\/strong><\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"Dr.<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Carbohidra\u021bii sunt sursa de energie preferat\u0103 a organismului. Ei sunt transforma\u021bi \u00een glucoz\u0103, care ulterior poate fi descompus\u0103 prin glicoliz\u0103 pentru a produce energie sub form\u0103 de ATP.<\/p>\n\n\n\n

Atunci c\u00e2nd nu este nevoie imediat de toat\u0103 glucoza disponibil\u0103, o parte poate fi depozitat\u0103 sub form\u0103 de glicogen, \u00een special \u00een ficat \u0219i mu\u0219chi. La nevoie, glicogenul poate fi din nou descompus pentru eliberare rapid\u0103 de energie, de exemplu \u00een perioadele dintre mese sau atunci c\u00e2nd faci sport.<\/p>\n\n\n\n

Depozitele de glicogen sunt \u00eens\u0103 limitate, iar o dat\u0103 ce ajung la capacitatea maxim\u0103 de stocare, glucoza \u00een exces este direc\u021bionat\u0103 c\u0103tre \u021besutul adipos \u0219i transformat\u0103 \u00een gr\u0103sime.<\/p>\n\n\n\n

Corpul poate produce glucoz\u0103 \u0219i din surse care nu sunt carbohidra\u021bi, printr-un proces numit gluconeogenez\u0103. [26]<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n\t

\n\t\n\t
\n\t\t

Fun Fact<\/p>\n\t\t

Corpul poate produce glucoz\u0103 \u0219i din anumi\u021bi aminoacizi proveni\u021bi din proteine, prin gluconeogenez\u0103. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 proteinele \u201ese transform\u0103 automat \u00een zah\u0103r\u201d, ci c\u0103 organismul le poate folosi \u0219i ca surs\u0103 de energie atunci c\u00e2nd este nevoie \u2014 \u00eenc\u0103 un motiv pentru care echilibrul dintre carbohidra\u021bi, proteine \u0219i gr\u0103simi conteaz\u0103.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n\t<\/div>\n\n\t\t<\/div>\n\n\n\n

Metabolismul lipidic<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Gr\u0103simile din alimenta\u021bie sunt descompuse \u00een acizi gra\u0219i, care pot fi utiliza\u021bi pentru producerea energiei prin beta-oxidare.<\/p>\n\n\n\n

Surplusul energetic poate fi depozitat sub form\u0103 de trigliceride \u00een \u021besutul adipos, prin lipogenez\u0103, iar rezervele pot fi mobilizate la nevoie prin lipoliz\u0103. [26]<\/p>\n\n\n\n

Gr\u0103simea este cea mai dens\u0103 rezerv\u0103 de energie a corpului.<\/p>\n\n\n\n

Cetoza apare atunci c\u00e2nd, \u00een lipsa unei cantit\u0103\u021bi suficiente de glucoz\u0103, ficatul transform\u0103 o parte din gr\u0103simile folosite pentru energie \u00een corpi cetonici, utiliza\u021bi de organism ca surs\u0103 alternativ\u0103 de combustibil. (Beta-oxidarea normal\u0103 a gr\u0103similor nu \u00eenseamn\u0103 automat cetoz\u0103 \u2014 aceasta apare doar c\u00e2nd glucoza este foarte sc\u0103zut\u0103.)<\/p>\n\n\n\n

Metabolismul proteic<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Aminoacizii din proteine sunt folosi\u021bi \u00een primul r\u00e2nd pentru construc\u021bie: mu\u0219chi, enzime, hormoni \u0219i alte structuri ale corpului.<\/p>\n\n\n\n

Atunci c\u00e2nd este necesar, aminoacizii pot fi folosi\u021bi \u0219i pentru energie, dup\u0103 \u00eendep\u0103rtarea grup\u0103rii azotate. Ei pot intra \u00een c\u0103ile energetice prin piruvat, acetil-CoA sau al\u021bi intermediari ai ciclului Krebs. [26]<\/p>\n\n\n\n

Proteinele au, a\u0219adar, un rol dublu: sunt material de construc\u021bie, dar pot deveni \u0219i surs\u0103 de energie.<\/p>\n\n\n\n

Toate aceste c\u0103i sunt interconectate \u0219i reglate hormonal. Corpul comut\u0103 permanent \u00eentre ele, \u00een func\u021bie de disponibilitatea alimentelor, perioadele dintre mese, repaus \u0219i efort.<\/p>\n\n\n\n

Expresia \u201emetabolism intermediar\u201d descrie tocmai aceast\u0103 re\u021bea de reac\u021bii care leag\u0103 metabolismul glucidelor, gr\u0103similor \u0219i proteinelor. [3][26]<\/p>\n\n\n\n

Ce rol au vitaminele B \u00een metabolismul energetic<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Reac\u021biile metabolice nu se produc singure. Ele au nevoie de enzime, iar multe enzime nu pot func\u021biona f\u0103r\u0103 anumi\u021bi cofactori sau coenzime.<\/p>\n\n\n\n

Un rol important \u00eel au vitaminele din grupul B. Ele nu furnizeaz\u0103 energie \u00een sine, dar particip\u0103 la reac\u021biile prin care energia este eliberat\u0103 \u0219i folosit\u0103 din alimente. [27]<\/p>\n\n\n\n

VITAMIN\u0102<\/td>FORM\u0102 ACTIV\u0102<\/td>ROL METABOLIC<\/td><\/tr>
B1, tiamin\u0103<\/td>TPP (tiamin-pirofosfat)<\/td>Metabolismul glucozei (piruvat- \u0219i \u03b1-cetoglutarat-dehidrogenaz\u0103)<\/td><\/tr>
B2, riboflavin\u0103<\/td>FAD \u0219i FMN<\/td>Reac\u021biile lan\u021bului respirator (producerea de energie)<\/td><\/tr>
B3, niacin\u0103<\/td>NAD\u207a \u0219i NADP\u207a<\/td>Glicoliz\u0103, ciclul Krebs, beta-oxidare (peste 500 de reac\u021bii)<\/td><\/tr>
B5, acid pantotenic<\/td>Component\u0103 a coenzimei A (CoA)<\/td>Oxidarea acizilor gra\u0219i \u0219i ciclul Krebs<\/td><\/tr>
B6, piridoxin\u0103<\/td>PLP (piridoxal-5-fosfat)<\/td>Metabolismul aminoacizilor, glicogenoliza, lipide<\/td><\/tr>
B7, biotin\u0103<\/td>Biotin\u0103 legat\u0103 de carboxilaze<\/td>Gluconeogenez\u0103 \u0219i sinteza acizilor gra\u0219i<\/td><\/tr>
B9, folat<\/td>THF (tetrahidrofolat)<\/td>Transferul unit\u0103\u021bilor de un carbon, sinteza ADN<\/td><\/tr>
B12, cobalamin\u0103<\/td>Metil-\/adenozilcobalamin\u0103<\/td>Metabolismul homocisteinei, sinteza ADN<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\n\n\t\n
\n\t

\n\t\tFaptul c\u0103 o vitamin\u0103 particip\u0103 la producerea energiei nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 o cantitate mai mare va face metabolismul s\u0103 func\u021bioneze \u201emai repede\u201d. La o persoan\u0103 f\u0103r\u0103 deficit, suplimentarea cu vitamine B nu este demonstrat\u0103 ca metod\u0103 de accelerare a metabolismului. Beneficiul relevant apare \u00een contextul corect\u0103rii unui deficit. F\u0103r\u0103 un aport optim, \u00eens\u0103, metabolismul nu are \u201etoate ingredientele\u201d pentru a func\u021biona eficient. [20][27]\t<\/h4>\n<\/div>\n <\/div>\n\n\n\n

Din ce se compune consumul zilnic de energie<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Energia pe care corpul o consum\u0103 \u00eentr-o zi nu vine doar din mi\u0219care sau sport.<\/p>\n\n\n\n

Cheltuiala energetic\u0103 total\u0103 zilnic\u0103 are trei componente principale:<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
COMPONENT\u0102<\/strong><\/td>CE REPREZINT\u0102<\/strong><\/td>PONDERE APROXIMATIV\u0102<\/strong><\/td><\/tr>
Metabolism bazal (BMR\/REE)<\/td>Energia necesar\u0103 func\u021biilor vitale \u00een repaus<\/td>aproximativ 60\u201370%<\/td><\/tr>
Efectul termic al alimentelor (TEF)<\/td>Energia folosit\u0103 pentru digestia \u0219i procesarea alimentelor<\/td>aproximativ 10%<\/td><\/tr>
Activitate fizic\u0103 \u0219i NEAT<\/td>Sportul \u0219i mi\u0219carea zilnic\u0103 din afara antrenamentului<\/td>aproximativ 15\u201330%<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"Grafic:
Metabolismul bazal reprezint\u0103 cea mai mare parte (~60\u201370%) din consumul zilnic de energie; activitatea fizic\u0103 \u0219i NEAT-ul (~15\u201330%) sunt componenta pe care o po\u021bi influen\u021ba cel mai direct.
Surs\u0103:<\/strong> Cleveland Clinic (metabolism bazal); review \u201eDiet-induced thermogenesis”, 2024 (PMC11217690).<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Aceste procente sunt orientative. Marile studii plaseaz\u0103 metabolismul bazal, \u00een func\u021bie de popula\u021bia m\u0103surat\u0103 \u0219i de nivelul de activitate, \u00eentr-un interval de aproximativ 50\u201370% din consumul zilnic. [4][5][6]<\/p>\n\n\n\n

Partea care merit\u0103 re\u021binut\u0103 este aceasta: metabolismul bazal reprezint\u0103 cea mai mare felie, dar activitatea fizic\u0103 \u0219i NEAT-ul sunt componentele pe care le po\u021bi influen\u021ba mai direct \u0219i care difer\u0103 mult \u00eentre oameni.<\/p>\n\n\n\n

NEAT \u00eenseamn\u0103 mi\u0219carea care nu este sport propriu-zis: mersul, urcatul sc\u0103rilor, treburile zilnice, gesturile, schimbarea pozi\u021biei sau simplul fapt c\u0103 petreci mai pu\u021bin timp complet nemi\u0219cat.<\/p>\n\n\n\n

Metabolismul bazal: ce arde corpul c\u00e2nd pare c\u0103 nu face nimic<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Metabolismul bazal este energia pe care corpul o consum\u0103 \u00een repaus doar pentru a te \u021bine \u00een via\u021b\u0103: respira\u021bie, circula\u021bie, temperatur\u0103 corporal\u0103 \u0219i func\u021bionarea organelor \u0219i a celulelor. [4]<\/p>\n\n\n\n

Spunem uneori c\u0103 sunt caloriile arse \u201est\u00e2nd degeaba\u201d, dar corpul nu st\u0103, de fapt, niciodat\u0103 degeaba. Organele tale continu\u0103 s\u0103 lucreze permanent.<\/p>\n\n\n\n

Metabolismul bazal este influen\u021bat \u00een primul r\u00e2nd de masa slab\u0103, dar \u0219i de dimensiunile corpului, v\u00e2rst\u0103, hormoni \u0219i diferen\u021bele individuale.<\/p>\n\n\n\n

Pornind de la ace\u0219ti factori, \u00ee\u021bi po\u021bi estima rata metabolic\u0103 bazal\u0103<\/a><\/strong> sau o po\u021bi afla direct cu calculatorul nostru de metabolism bazal<\/strong> \u0219i consum energetic.<\/a><\/p>\n\n\n\n

Ce influen\u021beaz\u0103 cu adev\u0103rat metabolismul<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Masa muscular\u0103 \u0219i masa slab\u0103<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Masa f\u0103r\u0103 gr\u0103sime este cel mai important predictor al metabolismului bazal.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un studiu pe 150 de adul\u021bi, masa slab\u0103 a explicat cea mai mare parte a diferen\u021belor dintre ratele metabolice, \u00een timp ce masa gras\u0103 \u0219i v\u00e2rsta au avut efecte mai mici. [7]<\/p>\n\n\n\n

Asta nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 fiecare kilogram de mu\u0219chi arde sute de calorii \u00een repaus.<\/p>\n\n\n\n

Un kilogram de mu\u0219chi consum\u0103 aproximativ 13 kcal pe zi, fa\u021b\u0103 de aproximativ 4,5 kcal pentru un kilogram de \u021besut adipos. Organele interne au un consum mult mai ridicat pe kilogram: aproximativ 200 kcal ficatul, 240 kcal creierul \u0219i aproximativ 440 kcal inima \u0219i rinichii. [8][9]<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2teva kilograme de mu\u0219chi \u00een plus adaug\u0103, a\u0219adar, zeci de calorii, nu sute, la consumul zilnic de repaus.<\/p>\n\n\n\n

Efectul este modest, dar se cumuleaz\u0103. Antrenamentul de for\u021b\u0103 poate cre\u0219te rata metabolic\u0103 de repaus cu aproximativ 2\u20135% \u0219i ajut\u0103 la p\u0103strarea masei musculare. [8]<\/p>\n\n\n\n

V\u00e2rsta \u0219i sexul<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Metabolismul nu \u00eencepe automat s\u0103 scad\u0103 la 30 de ani. Exist\u0103 totu\u0219i o parte de adev\u0103r \u00een acest mit: dup\u0103 30 de ani, \u00een lipsa unui aport proteic suficient \u0219i a unui stimul mecanic (antrenament), masa muscular\u0103 \u00eencepe s\u0103 scad\u0103 treptat, ceea ce poate explica o sc\u0103dere lent\u0103 a metabolismului bazal.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, mu\u0219chiul conteaz\u0103 nu doar prin caloriile pe care le arde, ci prin rolul lui mai larg \u00een organism \u2014 men\u021binerea masei slabe, sensibilitatea la insulin\u0103 \u0219i func\u021bionalitatea general\u0103.<\/p>\n\n\n\n

B\u0103rba\u021bii au, \u00een medie, un metabolism bazal mai mare, \u00een principal pentru c\u0103 tind s\u0103 aib\u0103 un corp mai mare \u0219i mai mult\u0103 mas\u0103 muscular\u0103. Diferen\u021ba \u021bine, a\u0219adar, mai mult de compozi\u021bia corpului dec\u00e2t de sex \u00een sine. [6][7]<\/p>\n\n\n\n

Hormonii<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Hormonii influen\u021beaz\u0103 modul \u00een care organismul produce, folose\u0219te \u0219i depoziteaz\u0103 energia.<\/p>\n\n\n\n

Insulina, glucagonul, cortizolul, hormonul de cre\u0219tere, hormonii sexuali \u0219i, mai ales, hormonii tiroidieni particip\u0103 la reglarea proceselor metabolice. [3][10][11]<\/p>\n\n\n\n

Genetica, somnul \u0219i temperatura<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Exist\u0103 diferen\u021be individuale reale chiar \u0219i \u00eentre persoane cu v\u00e2rst\u0103, sex \u0219i compozi\u021bie corporal\u0103 asem\u0103n\u0103toare. [6][7]<\/p>\n\n\n\n

Somnul insuficient \u0219i stresul cronic pot perturba reglarea apetitului \u0219i a metabolismului. Temperatura poate influen\u021ba, la r\u00e2ndul ei, cheltuiala energetic\u0103. [6][7]<\/p>\n\n\n\n

Niciunul dintre ace\u0219ti factori nu func\u021bioneaz\u0103 izolat. Metabolismul este rezultatul interac\u021biunii dintre compozi\u021bia corpului, hormoni, mi\u0219care, somn \u0219i particularit\u0103\u021bile fiec\u0103rei persoane.<\/p>\n\n\n\n

Mitul \u201emetabolismul \u00eencetine\u0219te la 30 de ani\u201d: ce spune \u0219tiin\u021ba<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Poate ai observat c\u0103 dup\u0103 30 sau 40 de ani greutatea pare mai greu de controlat. Experien\u021ba este real\u0103. Explica\u021bia \u201e\u021bi-a \u00eencetinit metabolismul pentru c\u0103 ai \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u201d este \u00eens\u0103 prea simpl\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 2021, un studiu publicat \u00een revista Science a m\u0103surat cheltuiala energetic\u0103 la 6.421 de persoane, cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 8 zile \u0219i 95 de ani, din 29 de \u021b\u0103ri. [6]<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii au folosit metoda apei dublu marcate, considerat\u0103 standardul de aur pentru m\u0103surarea consumului energetic \u00een via\u021ba real\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Rezultatele au conturat patru etape:<\/p>\n\n\n\n